Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri ale cele mai vechi sărbători creștine

MOARTEA MANTUITORULUI, GOLGOTA, PATIMILE MANTUITORULUI, INALTAREA SFINTEI CRUCI, ZI POST ASPRU, TRADITII INALTAREA SFINTEI CRUCI, OBICEIURI INALTAREA SFINTEI CRUCI

INALTAREA SFINTEI CRUCI. Crestinii ortodocsi sarbatoresc, luni, INALTAREA SFINTEI CRUCI, aceasta fiind cea mai veche dintre sarbatorile crestine. INALTAREA SFINTEI CRUCI se refera la patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota.

INALTAREA SFINTEI CRUCI, zi marcata cu post aspru, are in prim plan doua evenimente importante: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Tot legat de aceasta sarbatoare este si un eveniment din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Inainte de lupta cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: pe cer, ziua, a aparut o cruce formata din stele pe care scria “Prin acest semn vei invinge”.

Imparatul a iesit invingator din lupta, iar mama lui, Elena, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Atunci au fost gasite trei cruci identice, cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu el, iar pentru a afla care este cea a Mantuitorului au fost asezate pe rand langa o fata care tocmai murise.

Se spune ca tanara a inviat, iar vestea s-a raspandit imediat, biserica devenind neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci in fiecare an, la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment.

Pentru aceasta zi, In Bucuresti, sunt aduse la biserica cu hramurile INALTARII SFINTEI CRUCI si Sfantul Vasile moastele moastele Sfantului Grigorie Dascalul, de la Manastirea Caldarusani – Ilfov.

Obiceiuri de INALTAREA SFINTEI CRUCI:

In popor, sarbatoarea INALTARII SFINTEI CRUCI reprezinta inceputul toamnei si momentul in oamenii pot sa culeaga viile.

Se spune ca pe 14 septembrie, serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane pentru a hiberna. Oamenii de la sate cred ca inainte sa hiberneze serpii se strang la un loc si produc o margica numita “piatra nestemata”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Tot in aceasta zi se strang plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) din care se face un buchet care trebuie dus la biserica, pus in jurul crucii si sfintit. Care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.

De asemenea, busuiocul sfintit trebuie pus in vasele din care pasarile beau apa, pentru a le feri de boli, dar si in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul. Se mai asaza la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, mai ales de trasnete.

In Bucovina, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, sperand ca vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare.

Sursa text: calendar ortodox