Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) au respins contestatiile facute de SORIN OPRESCU in legatura cu legalitatea rechizitoriului, si au dispus inceperea judecatii in cauza in care fostul edil este acuzat de mai multe infractiuni de coruptie. Fostul primar al Capitalei, SORIN OPRESCU, a contestat legalitatea rechizitoriului prin care a fost trimis in judecata, insa instanta a respins definitiv contestatia, urmand a se incepe judecata, anunta Mediafax.
Pe 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis in judecata pe SORIN OPRESCU pentru LUARE de MITA, SPALARE de BANI, aABUZ in SERVICIU si constituire a unui grup infractional organizat.
In aceeasi cauza sunt judecati Bogdan Popa, fost sef al Administratiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul sofer al lui SORIN OPRESCU, Mircea Octavian Constantinescu, fost sef al Directiei Economice din Primaria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brancovenesti de la Portile Bucurestiului, Florin Supeala, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societati comerciale, Ion Nita si Romeo Albu.
CITESTE SI: PRIMA REACTIE A LUI SORIN OPRESCU LEGATA DE SCANDALUL DEZINFECTANTILOR DE LA HEXIPHARMA
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, in calitate de director al Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane, a constituit un grup infractional organizat, la care au aderat ulterior si ceilalti inculpati, care avea ca scop savarsirea de infractiuni de coruptie, mai precis dare si luare de mita, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucuresti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus SORIN OPRESCU.
Anchetatorii sustin ca, pe masura ce alte persoane, sesizand activitatea grupului, au aderat la acesta in vederea obtinerii unor foloase materiale, in paralel cu demersurile liderului in vederea extinderii activitatii pentru marirea mitei, structura si functionalitatea grupului au suferit modificari, “culminand la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (seful autoritatii publice locale executive), crearea unui esalon de <secunzi> ai sai (o persoana de incredere si fostul lider), dar si a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte institutii”.
Sursa foto: enational
