Ioan Ienea, victima a Securitatii, va fi deshumat vineri, la initiativa IICCMER

Osemintele lui Ioan Ienea, ucis prin impuscare de Securitatea comunista pe 17 februarie 1950, vor fi deshumate pe cale arheologica, vineri, 20 septembrie, actiunea urmand a avea loc in localitatea Verendin din judetul Caras-Severin, la initiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), se arata intr-un comunicat de presa transmis Mondo News.

Ioan Ienea, cunoscut si sub porecla de Budarca, s-a nascut in satul Verendin la 15 martie 1909. Parintii sai, Nicolae si Floarea, au avut patru copii, Ioan fiind singurul baiat. Pe 30 iulie 1936, acesta s-a casatorit cu Marta Mutascu (n. 3 noiembrie 1919, Verendin, d. 10 aprilie 1997), cu care a avut un fiu, Ion (n. 1 iulie 1937, d. 19 august 2010). Taran la origine, Ioan Ienea s-a ocupat de cultivarea pamantului si cresterea animalelor. A fost incorporat in armata pentru satisfacerea serviciului militar la o unitate din orasul Cugir, jud. Alba, unde si-a insusit cunostinte de armurier. Contingentul sau a fost mobilizat pentru a participa la actiunile militare de pe fronturile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ca participant la razboi, Ioan Ienea a dobandit statutul de veteran de razboi.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in zona Banatului au luat fiinta mai multe grupari armate de rezistenta anticomunista. Cea mai importanta dintre acestea a fost Organizatia colonelului Ion Uta, un ofiter de cariera care, in perioada cuprinsa intre 19 ianuarie 1941 si 31 octombrie 1943, a indeplinit functia de prefect al judetului Severin. La sfârsitul anului 1943, acesta a demisionat din armata, iar dupa 23 august 1944 s-a inscris in PNt-Maniu si a fost ales presedinte al organizatiei PNt Lugoj. Militand pentru ideile democratice, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946, colonelul a inceput sa fie urmarit de catre autoritatile comuniste. Fiind in pericol de a fi arestat, in primavara anului 1947 intra in clandestinitate si se refugiaza in Muntii Banatului, unde organizeaza si preia comanda unui grup de partizani anticomunisti. Prin tradare, colonelul Uta a fost ucis in noaptea de 7 spre 8 februarie 1949, intr-o confruntare armata cu trupele de securitate, in zona satului Borlovenii Noi din jud. Caras-Severin. Organizatia anticomunista a continuat insa sa existe si dupa moartea lui Ion Uta, pâna in anul 1955, data pâna la care toti membrii ei au fost pe rand capturati sau ucisi.

Ioan Ienea a fost considerat ca fiind un sustinator al acestei grupari, intrucat membrii acesteia apelau frecvent la serviciile sale pentru repararea si intretinerea armamentului de infanterie pe care il detineau. Astfel, in primavara anului 1949, autoritatile l-au arestat in satul natal, insa acesta a profitat de neatentia escortei si a reusit sa evadeze. S-a refugiat in zona muntoasa din jurul Verendinului, unde a stat impreuna cu câtiva partizani din gruparea colonelului Uta. Dupa o vreme, a revenit in sat, unde a stat ascuns in gospodaria unei surori. in acelasi timp, mergea acasa noaptea pentru a-si amenaja o ascunzatoare sapata sub casa. Dupa ce acest adapost secret a fost finalizat, Ioan Ienea a stat ascuns numai in propria casa. Despre aceasta ascunzatoare autoritatile au aflat de la un cumnat de-al sau, Marcu, care fusese arestat si torturat. Dupa obtinerea informatiei, in dimineata zilei de 17 februarie 1950, casa lui Ioan Ienea a fost inconjurata de un pluton de soldati din trupele de Securitate, care au pornit o actiune de cercetare a intregii gospodarii. Ienea a fost surprins in ascunzatoarea de sub casa, fiind impuscat in cap de catre un soldat. Victima a fost scoasa in curtea casei, fiind inca in viata, dar a murit in scurt timp. Cadavrul a fost transportat in cursul aceleeasi zile in fata Primariei din Verendin, unde a fost tinut expus sub paza timp de doua zile. Ienea a fost ingropat de catre soldati in afara cimitirului situat in partea de jos a satului din locul numit Saliste. Nici o ruda, preotul sau alti consateni nu au avut voie sa participe la inhumare.

Despre trupele de securitate care au actionat in zona, documentele existente fac referire la efective din Batalioanele de Securitate nr. 5 de la Oradea si nr. 9 de la Brasov. Acestea erau subordonate Comandamentului Unic Timis, cu sediul in Caransebes, care a fost infiintat la 23 ianuarie 1949. Aceasta structura de comanda a coordonat actiunile tuturor fortelor de represiune care au actionat atunci impotriva formatiunilor de rezistenta armata anticomunista din Banat.

Impuscarea lui Ioan Ienea s-a facut arbitrar, nefiind bazata pe o sentinta emisa de o instanta judecatoreasca. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice si pe timp de pace. Crima a fost infaptuita din ordinul direct al unor responsabili ai Securitatii comuniste.

”Avem datoria legala si morala sa aducem la lumina crimele comise in numele regimului comunist, sa punctam pe harta represiunii toate aceste drame individuale. Exterminarea prin asasinat a fost una dintre acele tehnici ale regimului comunist care au mutilat existența unor intregi comunitați. Trebuie sa avem o radiografie clara, precisa, a represiunii comuniste, a terorii, iar actțiunile de arheologie contemporana ale IICCMER aduc dovezi indubitabile tocmai pentru acest capitol al istoriei noastre recente. Vom continua, asa cum am anunțat in 2012, sa identificam victimele Securitatii, sa vedem in ce conditii s-au produs asasinatele si cine au fost responabilii.” a precizat Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER.

Actiunea de deshumare va fi efectuata de o echipa specializata de arheologi, condusa de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca si IICCMER, alaturi de care se vor afla Paul Scrobota, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Aiud si Horatiu Groza, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Turda. Relatii suplimentare se pot obtine la tel. 0721.400.396 sau 0744.516.108.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiaza, documenteaza si sustine constientizarea publica a istoriei comunismului in Romania, prin proiecte de cercetare, educationale, editoriale si muzeale. Activitatea IICCMER analizeaza natura, scopul si efectele totalitarismului din Romania in perioada 1945-1989, dar si memoria acestui regim in exilul romanesc si in perioada postcomunista.

Foto: Realitatea TV