Un nou ACORD cu Fondul Monetar International (FMI) va da un plus de credibilitate POLITICILOR ECONOMICE ALE ROMANIEI, dar va trebui AXAT PE REFORME STRUCTURALE, nu pe problemele balantei de plati, iar in luarea unei decizii va cantari si modul in care s-a incheiat fostul acord, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, MUGUR ISARESCU.
“Un acord cu FMI ar da un plus de credibilitate politicilor economice ale Romaniei, ne-ar ajuta si in ceea ce priveste finantarea avantajoasa de pe pietele internationale, si, probabil ar stimula si procesele de reforma. Dar toate acestea trebuie decise intr-un cadru politic adecvat si in perspectiva, pentru ca anul viitor sunt alegeri si (un acord — n.r.) se va adresa nu numai anului viitor ci si Guvernului de dupa alegeri”, a explicat miercuri Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de prezentare a deciziilor Consiliului de Administratie al BNR.
In opinia sa, avand in vedere ca deficitul bugetar este foarte mic, finantat in mare masura prin intrari de capital, nevoile de finantare pot fi controlate si, in consecinta, noul acord nu ar trebui axat pe problemele balantei de plati ci pe problemele ramase nerezolvate, cum sunt reformele structurale.
CITESTE SI: PONTA, DESPRE UN NOU ACORD CU FMI: ESTE NEVOIE DE CONSENS POLITIC
“In luarea deciziei, cred ca va cantari destul de mult si maniera in care s-a incheiat fostul acord”, a mai spus guvernatorul Bancii Nationale.
Marti, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat ca Romania va solicita in mod oficial incheierea unui nou acord cu Fondul Monetar International (FMI) in cursul acestui an, iar negocierile se vor concentra mai degraba pe implementarea reformelor structurale decat pe deficitul bugetar. ‘Cu siguranta vom solicita in mod oficial FMI, in cursul acestui an, sa demaram negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi incheiat si fara participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite’, a explicat Eugen Teodorovici.
Incepand din 2009 si pana in prezent, Romania a incheiat trei acorduri consecutive de imprumut cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, care au servit ca o ancora pentru politicile guvernamentale in domeniul bugetului, privatizarii companiilor de stat si economiei.
Sursa foto: Jurnalul
