ISARESCU: Vorbim despre o RELAXARE tip SOC. Mai putine cheltuieli de investitii nu inseamna economisiri

MUGUR ISARESCU, Guvernatorul BNR, a declarat ca nu este contra reducerii impozitelor prevazute in Noul Cod Fiscal, ci ”impotriva di­mensiunii acestui pachet de reduceri fiscale”. Acesta atrage atentia ca masurile avute in vedere vor produce o relaxare ”tip soc, cu efecte profunde asupra economie”.

”Parlamentul trebuie informat complet si corect asu­pra acestor efecte. Relaxarea fiscala se judeca in functie de componentele ei, de faza ciclului economic cand este aplicata, de momentul in care este introdusa. Cum as pu­tea sa fiu, in general, impotriva relaxarii fiscale, cand in 2000, ca premier, am inceput primul proces consistent de relaxare, reducand impozitul pe profit? Atunci insa era un moment potrivit, s-au facut calcule si evaluari la­bo­rioase de impact”, a declarat ISARESCU, intr-un interviu pentru Revista 22.

”Gradul redus de fiscalizare a unor sectoare ale economiei romanesti fa­ce ca povara fiscala sa fie mare pentru platitorii corecti de impozite. Antreprenorii platitori de taxe ajung sa con­tribuie la buget chiar cu 50–60% din veniturile lor. E nor­mal ca ei sa-si doreasca o relaxare fiscala. Dar, pen­tru asta, nu e suficient sa avem doar reduceri de im­po­zi­te, ci avem nevoie de reforme structurale, care sa duca la o distributie echilibrata a poverii fiscale”, a sustinut Guvernatorul BNR.

CITESTE SI: INFLATIA ANUALA – la un MINIM ISTORIC in ultimii 25 de ani

Despre subfinantarea unor sectoare

In opinia lui, solutia nu este reducerea de impozite cu speranta ca o povara fiscala mai mica va determina o mai mare colectare. In schimb, este necesara o colectare mai buna a impozitelor prin reforme structurale si, apoi, o reducere fiscala graduala si conforma cu spatiul fiscal creat.

”Echilibrele noastre de acum se bazeaza pe mai putine cheltuieli de investitii. Acestea nu sunt eco­no­mi­siri, nu creeaza spatiu fiscal, sunt doar cheltuieli ama­nate pentru anul urmator. A nu termina un drum in­seam­na doar o cheltuiala amanata pentru anii urmatori, in­trucat nu ramam cu drumul neterminat, nu-i asa?”, a mai sustinut MUGUR ISARESCU in cadrul interviului.

Acesta a mai atras atentia ca, intr-adevar, exista o subfinantare cronica a unor sectoare publice precum educatia si sanatatea si, cu actualul pa­chet fiscal, veniturile risca sa scada si mai mult si sa ac­cen­tueze subfinantarea.

Reprosuri catre economisti

ISARESCU a reprosat economistilor, ins­ti­tu­telor de cercetare economica si universitatilor de profil ca nu au avut de-a lungul timpului nicio pozitie fata de modul in  care este condusa economia de piata: ”Daca scoala economica din Romania ar fi clarificat fundamentele de functionare a economiei de piata, nu s-ar fi ajuns la situatia din pre­zent, cand dezbaterea publica considera o modificare a de­ficitului public de la 1% la 3% ca fiind neimportanta, cand de fapt este o schimbare majora si de durata de stra­tegie: se schimba pe termen mediu si lung directia de dez­voltare a Romaniei”.

Daca economistii s-ar fi pronuntat, ”nu s-ar fi ajuns sa se sustina ca po­litica fiscala nu are de-a face cu politica bugetara si ca ambele pot fi contrabalansate prin masuri de politica mo­netara; adica „solutia“ monetara la deficite publice mai mari ar fi ca BNR sa duca dobanzile in tavan. Si s-ar fi in­teles ca o economie care deja creste spre limitele de po­ten­tial nu mai trebuie stimulata excesiv pe latura con­su­mu­lui, prin masuri fiscale, ca stabilitatea macro­econo­mi­ca nu este un concept gol, ci baza pe care se poate cladi o crestere economica sustenabila”.

CITESTE SI:  BNR ESTIMEAZA O INFLATIE DE MINUS 0,3% PENTRU 2015 SI DE 0,7% PENTRU 2016

Totodata,  MUGUR ISARESCU s-a intrebat retoric de ce mai este nevoie de stimulente suplimentare pentru economia romanesca, in conditiile in care aceasta a primit o suita de stimuli in ultimii doi ani: TVA scazut intai la paine, apoi la toate alimentele, CAS redus, dobanzi coborate masiv, finantare devenita mai ieftina si mai fluenta.

”Trebuie sa ne gan­dim daca in perioada urmatoare cresterea economica depinde doar de stimularea cererii, si nu de stimularea ofertei. PIB-ul potential al Romaniei, in jurul caruia se dis­cuta foarte mult, nu este, intr-adevar, o dimensiune usor de evaluat, dar mai precis ca majorarea lui depinde de crearea de locuri de munca, de cresterea pro­duc­ti­vi­ta­tii, care la randul lor depind de investitii de capital, ino­vatie, spirit antreprenorial, calificarea fortei de munca etc. Acest lucru trebuie sa fie foarte clar”, a mai afirmat ISARESCU in cadrul interviului pentru Revista 22.

Potrivit Bancii Nationale, cresterea economica de 4 la suta este spre limita potentialului economic al momentului. Daca economia va fi stimulata doar pe latura consumului, acest lucru aar insemna doar a dopa economia si a nu o mai face sa creasca sanatos, a mai avertizat MUGUR ISARESCU.