Istoria Bucurestiului | Date cronologice Esentiale (1.800 i.H- 1.859 d.H) – Galerie FOTO

[sociallocker]

• Pana la 1800 i.H.: se face remarcata existenta omului in cateva zone ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei, Bucurestii-Noi, Giulesti-Sarbi, Mihai Voda etc.
• 1800 – 800 i.H.: in urma sapaturilor efectuate in cartierul Tei se atesta urmele unor asezari, despre care se presupune ca ar fi din epoca bronzului.
• 800 -100 i.H.: in cartierele Herastrau, Radu Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda si in Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci au fost descoperite urmele mai multor asezari geto-dacice si o presupusa resedinta a lui Burebista.
• Secolele III – X: au fost descoperite cateva locuinte dacice, chiar daco-romane la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica, obiecte de podoaba, monede gasite la Crangasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa, Straulesti, care dovedesc existenta omului in zona si dupa anul 271 (dupa retragerea administratiei si armatelor romane din Dacia).
• Secolele X – XIII: La Curtea Veche, Baneasa, Ciurel, Damaroaia, Colentina, se descopera vestigii din aceasta perioada de cristalizare a societatii feudale.
• 20 septembrie 1459: Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucurestiintr-un act prin care intareste proprietatea unor boieri.
• 14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Romanesti.
• 1558 – 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca. Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este cel mai vechi salas de cult din Bucuresti, pastrat in forma lui originala.
• 1659: In timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine capitala Tarii Romanesti.
• 1661: Pe o portiune a ulitei Targului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima incercare de pavare a strazilor cu piatra de rau.
• 1694: Se infiinteaza Academia Domneasca de la Sf.Sava, fiind prima scoala superioara din Tara Romaneasca.
• 1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brancoveanu inalta Palatul Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul de arta feudala brancoveneasca.
• 1704: Spatarul Mihai Cantacuzino construieste Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamant de acest fel din Bucuresti, care dupa ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul actual se ridica dupa 1888.)
• 1720 – 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brancoveanu) inalta Biserica Cretulescu.
• 1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie arhitecturii religioase.
• 1760 – 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori, cizmari, cavafi (pantofari si cizmari, ce fac incaltaminte de calitate inferioara), cojocari, panzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti “salvari”), zabunari (croitori de “zabune”, adica de haine barbatesti lungi, cu sau fara maneci, din bumbac sau lana, impodobite cu cusaturi), blanari, ilicari (croitori de “ilice”, adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau negru.
• 1765 – 1766: Iau fiinta primele manufacturi, care produc hartie la Fundeni, postav la Pociovaliste.
• 1779: Se amenajeaza primele cismele publice in oras.
• 1798: Recesamantul inregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori.
• 1808: Se construieste Hanul lui Manuc. In 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia.
• 1831: La recesamant se numara 10.000 case si 60.587 locuitori.
• 31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural in cladirea recent construita a Teatrului National, care poate gazdui 1.000 de spectatori.
• 1854: Se inaugureaza Gradina Cismigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca “intrece cu mult tot ce poate arata Germania”.
• 1857: Este primul oras in lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. (La Viena abia in 1859 se va aplica aceasta inovatie).
• 1859: Dupa unirea celor doua principate, in luna februarie Al. I. Cuza isi face intrarea in Bucuresti, care devine capitala celor doua principate unite. Domnitorul isi stabileste resedinta in Palatul de la Podul Mogosoaiei.
• 1859: Se pun bazele Cimitirului “Serban Voda” (Bellu). Aici se odihnesc mari reprezentanti ai literaturii ca: Mihai Eminescu, George Cosbuc, Panait Cerna, Stefan Octavian Iosif, Panait Istrati, Petre Ispirescu, Emil Garleanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Marin Preda, Nichita Stanescu, dar si aviatorul Traian Vuia, constructorul primului avion din lume.

  [/sociallocker]