Istoria simbolului iubirii: Cum a ajuns inima, organul vieții, să fie asociată cu dragostea

Legatura dintre inima, organul, si pictograma simbol al iubirii este greu de stabilit. Mai ales cand exista numeroase variante si explicatii in legatura cu originile istorice ale acestei embleme a dragostei.

Un simbol recurent in notitele de dragoste si felicitarile de Ziua Indragostitilor si Dragobete, pictograma simbol a iubirii sta la baza a mai multor teorii care au ingreunat stabilirea unei conexiuni directe intre organ si modul in care acesta a devenit simbol al iubirii.

Potrivit Mediafax, unii sustin ca pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iedera, asociate cu fidelitatea, in timp ce altii sustin ca este modelat dupa sani, fese sau alte parti ale anatomiei umane. O varianta mai neobisnuita este teoria inspirata de Silphium, o specie de fenicul gigant care crestea odinioara pe coasta Africii de Nord, in apropierea de colonia greceasca din Cyrene.

Aceasta planta era folosita de grecii si romanii din Antichitate ca aroma alimentara, precum si in medicina, in tratarea tusei. Scriitorii si poetii antici laudau acest tip de fenicul pentru capacitatile sale contraceptive, Silphiumul fiind atat de popular la sfarsitul secolului I d.Hr. incat era cultivat pe suprafete extinse.

Pastaile acestei plante seamana izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind astfel asociat de multe ori cu dragostea si sexul, fapt care i-a sporit popularitatea. Dovada si faptul ca orasul antic Cirene, imbogatit din comertul cu silphium, a pus forma inimii pe monedele sale.

Inima, dupa filosoful Aristotel

In ciuda faptului ca teoria inspirata de Silphium este destul de convingatoare, alti cercetatori vin cu alte variante. Unii sustin, de exemplu, ca simbolul inimii este inspirat de scrierile lui Galen si ale filosofului Aristotel, care au descris inima umana ca avand trei camere, cu o adancitura mica in mijloc. Conform acestei teorii, forma de inima s-ar fi putut naste atunci cand artisti si oameni de stiinta din Evul Mediu au incercat sa reprezinte organul descris in unele texte medicale antice.

In secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a facut o serie de desene anatomice cu o inima care se aseamana cu cea descrisa de Aristotel. Mai mult decat atat, pentru ca inima omului a fost mult timp asociata cu emotiile si placerea, forma a fost in cele din urma recunoscuta ca un simbol al romantismului si dragostei in perioada medievala.

Simbolul insa a capatat si mai mare popularitate in timpul Renasterii, cand a fost folosit in arta religioasa, ilustrand inima lui Hristos. La popularitatea acestuia a contribuit si introducerea lui ca unul dintre cele patru simboluri din cartile de joc.

Sursa:adevarul