Istoric roman: VLAD TEPES nu este inmormantat in Italia

Istoricii romani neaga ipoteza cercetatorilor italieni si estonieni care afirma ca mormantul domnitorului roman Vlad Tepes nu se afla pe teritoriul tarii noastre.

Conform teoriei acestora, ramasitele celui care a stat la baza celebrului mit al lui Dracula se gasesc in acest moment intr-o manastire din Napoli (Italia).

Italienii argumenteaza aceasta ipoteza prin prezenta figurinei unui dragon urias, flancat de doua steme, pe lespedea mormantului lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad Tepes, ideea lansata fiind aceea ca acolo este inmormantat chiar fostul domnitor al Tarii Romanesti.

„Ordinul Dragonului facea parte din acele ordine cavaleresti, nobiliare, instituite de diversi suverani ai Europei ca sa rasplateasca serviciile diplomatice sau militare ale supusilor lor. El a fost infiintat de un rege al Ungariei. Acesti regi angevini ai Ungariei de origine franceza erau apropiati regilor angevini ai Neapolului. Existau schimburi, se calatorea, se preschimbau ambasadori, ordine de cavaleri, decoratii, asa ca nu este deloc de mirare ca acel mormant sa apartina unui nobil ungur sau chiar napoletan”, explica istoricul Mihai Dimitrie Sturdza, pentru Digi24. Conform cercetatorilor estonieni, Vlad Tepes nu ar fi murit pe campul de lupta in 1476. El ar fi fost luat prizonier de turci si rascumparat apoi de o fiica a sa, pe nume Maria. Aceasta ar fi fost trimisa de mica la Napoli, iar domnitorul ar fi fost inmormantat tot aici.

„De ce saraca sa ajunga la Napoli, era departe, nu la trei ore de avion ca astazi. tara catolica. Era mare invrajbire atunci intre ortodocsi si catolici”, adauga istoricul.

Ultima domnie, sfarsitul vietii si locul mormantului in iarna anului 1436, Vlad Dracul a devenit domn al tarii Romanesti si s-a stabilit la Curtea domneasca din Targoviste. Vlad Draculea si-a urmat tatal si a trait acolo sase ani. in 1442, din motive politice, el si fratele sau mai tanar, Radu cel Frumos, au fost ceruti ca ostatici de catre sultanul Murad al II-lea; Vlad al III-lea a fost ostatic pana in 1448, iar fratele sau pana in 1462.

CITESTE SI: IPOTEZA SURPRINZATOARE: MORMANTUL LUI VLAD TEPES NU ESTE IN ROMANIA

Aceasta perioada de captivitate a jucat un rol important in formarea si ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, in 1447, dupa moartea tatalui sau – asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul tarii Romanesti. Tot atunci, Vlad a aflat si de moartea fratelui sau mai mare, Mircea, torturat si ingropat de viu de boierii din Targoviste. Conform legendei, atunci a fost momentul in care sotia lui Vlad, pentru a scapa de temnita turceasca, s-a sinucis aruncandu-se de pe o creasta inalta – o scena exploatata de Francis Ford Coppola in filmul Bram Stoker’s Dracula.

Vlad a reusit sa scape asediului fortaretei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de cativa tarani din satul Arefu, a reusit sa ajunga in Transilvania, unde s-a intalnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. insa, Matei l-a arestat si l-a intemnitat in capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru ca dupa unii istorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesitatii lui Vlad de a fi protejat de sasii care voiau sa il omoare.

Vlad a fost recunoscut ca print al Valahiei pentru a treia oara in 1475, insa s-a bucurat de o perioada foarte scurta de domnie. A fost asasinat la sfarsitul lunii decembrie 1476. Corpul sau a fost decapitat si capul trimis sultanului, care l-a asezat intr-o teapa, ca dovada a triumfului asupra lui Vlad Tepes. S-a emis ipoteza ca „Draculea“ ar fi fost ingropat la Manastirea Snagov, pe o insula din apropierea Bucurestilor.

CITESTE SI: CASTELUL BRAN A FOST SCOS LA VANZARE. REACTIA PROPRIETARILOR SI A MINISTERULUI CULTURII

Examinarile recente au aratat ca „mormantul“ lui tepes de la manastire contine doar cateva oase de cal datate din neolitic si nu ramasitele adevarate ale domnului valah. Dupa opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormantul acestuia ar fi pe locatia manastirii Comana, ctitoria voievodului.