KLAUS IOHANNIS A RETRIMIS LA PARLAMENT LEGEA DOCTORATELOR

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului, marti, 31 mai a.c., spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

Va prezentam textul integral al cererii:

Bucuresti, 31 mai 2016

Domnului Valeriu-Stefan Zgonea

Presedintele Camerei Deputatilor

In temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constitutie, republicata, formulez urmatoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011

Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 instituie norme noi referitoare la organizarea scolilor doctorale, evaluarea activitatii acestora, acordarea si retragerea titlului de doctor, renuntarea la titlul de doctor, modalitatile de acordare a atestatului de abilitare si sanctiuni in materie.

Interventiile legislative mentionate au drept scop descentralizarea deciziei cu privire la emiterea si retragerea titlului de doctor, precum si acordarea calitatii de conducator de doctorat prin responsabilizarea universitatilor in procedura de acordare/retragere a titlului de doctor, precum si in procedura de abilitare. In opinia noastra, acest obiectiv avut in vedere de legiuitor nu poate fi efectiv si real cata vreme implica trecerea la criterii si proceduri stabilite individual, de fiecare universitate in parte, in detrimentul unui set de conditii minimale, unitare, referitoare la procesul de sustinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare si la procedura de analiza a eventualelor abateri de la normele de integritate. Solutia legislativa propusa este greu de inteles si in contextul in care, pe de o parte, nu a fost realizata pana in prezent acreditarea scolilor doctorale in conditiile Legii nr. 1/2011, iar pe de alta parte este afectat semnificativ controlul public asupra calitatii si transparentei procedurilor utilizate de institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat. In lipsa certificarii calitatii scolilor doctorale existente in Romania, apreciem ca aceasta descentralizare simultana a deciziei privind acordarea si retragerea titlurilor de doctor si a procesului de abilitare nu confera premise clare si sigure pentru asigurarea performantei si recunoasterii scolilor doctorale la nivel national si international.

Indiferent insa de optiunea legiuitorului si fara a diminua importanta principiului autonomiei universitare, care trebuie insa dublata de responsabilitate, consideram ca in climatul actual de neincredere in procesul de analiza a sesizarilor de plagiat, modificarile legislative privind regimul juridic al doctoratelor si al abilitarilor ar trebui sa contribuie la realizarea unui sistem educational si de cercetare apt sa sanctioneze si sa descurajeze frauda academica. Acest sistem ar trebui sa se bazeze pe transparenta decizionala si pe proceduri clare si coerente, astfel incat mediul academic in ansamblul sau sa isi recastige credibilitatea.

Dispozitiile legii transmise la promulgare – ce pun in discutie, in mod real, si in ce masura aceasta mai are legatura cu scopul initial al ordonantei supuse aprobarii – ridica insa probleme de fond ce pot genera neclaritati si incoerenta in aplicare, precum si confuzie institutionala intre diferitele structuri implicate in proces.

Astfel, art. unic pct. 2 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 31 din Legea nr. 1/2011) instituie posibilitatea infiintarii unui Colegiu National al Institutiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (CNIOSUD), fara insa a se mentiona modalitatea de organizare si functionare a acestei structuri. Desi norma are un caracter supletiv, apreciem ca, in ipoteza in care institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) decid infiintarea acestei structuri, organizarea si functionarea acesteia nu poate fi lasata exclusiv la nivelul reglementarii infra legale, ci este necesar ca reperele esentiale sa fie stabilite in Legea nr. 1/2011.

Potrivit art. unic pct. 3 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 4 din Legea nr. 1/2011) evaluarea institutionala inlocuieste evaluarea individuala a fiecarei scoli doctorale din cadrul unei IOSUD, ceea ce, in opinia noastra poate creste riscul ca unele scoli doctorale neperformante sau care inregistreaza evaluari individuale scazute (in ceea ce priveste infrastructura laboratoarelor, echipei de cercetare si performantele conducatorilor de doctorat) sa isi continue activitatea.

Art. unic pct. 4 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 42 din Legea nr. 1/2011) prevede ca metodologia de evaluare in vederea acreditarii scolilor doctorale sa fie avizata de catre Consiliul National al Rectorilor. In conditiile in care Consiliul National al Rectorilor este organizat ca asociatie (fiind infiintata in temeiul O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile), si nu ca institutie de utilitate publica, consideram ca este de reanalizat optiunea legiuitorului de a-i conferi aceasta atributie.

In ceea ce priveste evaluarea IOSUD in vederea acreditarii, art. unic pct. 4 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 43 din Legea nr. 1/2011) prevede ca metodologia de evaluare in vederea acreditarii se stabileste de catre Consiliul ARACIS, cu avizul Consiliului National al Rectorilor si se aproba prin ordin al ministrului educatiei. Sub aspectul competentelor, din considerentele mai sus mentionate, apreciem ca ar trebui reanalizata procedura administrativa a avizarii metodologiei de catre Consiliul National al Rectorilor. In absenta unor criterii uniforme cu privire la standardele de performanta, stabilite de un organism independent, apreciem ca procedura de evaluare ar putea conduce la arbitrariu, lipsa de transparenta si ar putea fi de natura sa nu garanteze asigurarea performantei in sistemul de educatie pentru studiile doctorale.

Art. unic pct. 5 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 5 din Legea  nr. 1/2011) prevede ca in baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau o alta agentie de asigurare a calitatii, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR), propune Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice acordarea sau, dupa caz, retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Sub aspectul aplicabilitatii normei, semnalam ca in prezent nu exista o metodologie care sa reglementeze modul in care agentiile membre EQAR isi desfasoara activitatea in Romania, ceea ce poate conduce la blocaje provocate de verdicte contradictorii intre ARACIS si agentia externa.

Art. unic pct. 6 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 7 din Legea nr. 1/2011) modifica organizarea scolilor doctorale. Astfel, scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza prin hotararea senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane. Se reglementeaza astfel o noua structura, respectiv senatul universitar al IOSUD, careia ii sunt atribuite prerogative semnificative cu privire la: organizarea scolilor doctorale; acordarea calitatii de coordonator de doctorat prin atestatul de abilitare; stabilirea cerintelor pentru elaborarea tezei de doctorat; constituirea unor comisii cu rol stiintific care sa verifice respectarea procedurilor si a standardelor de calitate si etica profesionala pentru fiecare teza de doctorat; acordarea sau neacordarea titlului de doctor. Or, desi legea atribuie astfel de competente senatului universitar al IOSUD, ea nu precizeaza natura juridica a acestui organism, componenta, procedura de selectare a membrilor si de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor in cadrul senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum si raporturile sale cu structurile de conducere din cadrul universitatilor. In absenta unor astfel de reglementari, se creeaza incertitudine cu privire la aplicarea unitara a prevederilor acestei legi si risca sa fie incalcat principiul securitatii juridice, principiu ce reclama ca normele sa fie cunoscute si intelese, iar pentru a fi intelese, trebuie sa fie suficient de precise si previzibile. In plus, consideram ca prevederile art. 158 alin. (7) ar trebui corelate si cu cele ale art. 158 alin. (8) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 (nemodificate prin legea transmisa la promulgare) care prevad ca IOSUD are alte structuri de conducere, diferentiind-o ca statut de universitate.

Similar, prin art. unic pct. 9-11 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 41 si 42, art. 168 alin. 5 si art. 168 alin. 51-55 din Legea nr.1/2011) se introduc noi prevederi referitoare la senatul universitar al IOSUD, creandu-se astfel confuzie la nivelul competentelor structurilor de conducere in invatamantul superior. Totodata, se instituie la nivelul fiecarei IOSUD comisii cu rol stiintific, ce verifica respectarea procedurilor si standardelor de calitate si etica profesionala pentru fiecare teza de doctorat. In urma verificarii fiecarei teze de doctorat, comisia cu rol stiintific elaboreaza un raport, pe care il prezinta senatului universitar. Or, structura, componenta, procedura de selectare a membrilor acestor comisii, precum si natura juridica si efectele juridice ale raportului intocmit nu sunt reglementate in lege, ceea ce poate conduce la o aplicare neunitara a legii si ar afecta principiul securitatii juridice.

Prin art. unic pct. 11 din legea transmisa la promulgare (168 alin. 51-55 din Legea nr. 1/2011) se modifica procedura obtinerii titlului de doctor. Potrivit dispozitiilor in vigoare din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, obtinerea titlului de doctor presupune parcurgerea mai multor etape: sustinerea tezei in sedinta publica in fata comisiei de doctorat; evaluarea si deliberarea comisiei de doctorat asupra calificativului pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat; propunerea de catre comisie a acordarii titlului de doctor; inaintarea propunerii comisiei de doctorat catre CNATDCU spre validare; propunerea CNATDCU adresata ministrului educatiei de acordare a titlului de doctor; acordarea titlului de doctor de catre ministrul educatiei prin ordin. In urma modificarilor din legea transmisa la promulgare, comisia de doctorat va propune senatului universitar al IOSUD acordarea titlului de doctor, senatul va acorda acest titlul prin hotarare, iar rectorul va elibera diploma. Desi aparent se simplifica procedura, in fapt se elimina garantiile institutionale prin care se poate realiza controlul privind respectarea cerintelor procedurale si de calitate prevazute in programul de cercetare stiintifica. Astfel, se ajunge in situatia in care structura administrativa care a stabilit cerintele de elaborare a tezei de doctorat, procedurile si standardele de calitate si etica profesionala pentru tezele de doctorat si care a acordat calitatea de conducator de doctorat prin atestate de abilitare este aceeasi care acorda si titlul de doctor. Or, o asemenea reglementare nu ofera suficiente garantii de impartialitate cu privire la procedura acordarii titlului de doctor, fiind eliminate filtrele de control prevazute in Legea nr. 1/2011, respectiv CNADTCU si Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice.

Totodata, in cadrul aceluiasi punct al legii se prevede ca rectorul elibereaza diploma de doctor in baza hotararii senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane de acordare a titlului de doctor. Apreciem insa ca aceasta prevedere este neclara, intrucat in cadrul Academiei Romane nu exista functia de rector, ceea ce ar duce la dificultati in cadrul procedurii de eliberare a diplomelor de doctor de catre aceasta institutie. Din aceasta perspectiva, apreciem ca pentru functionalitatea normelor era necesara o corelare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Romane cu completarile aduse Legii nr. 1/2011 prin legea transmisa la promulgare. In plus, in cazul in care IOSUD este format din consortii universitare sau prin parteneriate intre institutii de invatamant superior si unitati de cercetare – dezvoltare, nu este clar ce senat universitar ar decide acordarea titlului de doctor.

In ceea ce priveste renuntarea voluntara la titlul de doctor, prin completarile aduse la art. unic pct. 11 si 13 din legea transmisa la promulgare (168 alin. 51-55  si art. 168 alin. 72 din Legea nr.1/2011), nu este clarificat statutul lucrarii de doctorat, odata cu renuntarea autorului acesteia la titlul de doctor si nici efectele ce se vor produce in planul raporturilor de munca. Totodata, norma poate afecta activitatea structurilor abilitate sa analizeze suspiciunile de plagiat si poate duce la imposibilitatea aplicarii legii prin simpla renuntare la titlu, structurile care pot dispune sanctiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavand baza legala pentru a actiona.

La art. unic pct. 13 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 72 din Legea nr. 1/2011) se  prevede ca actul administrativ constatator al titlului stiintific se anuleaza de la data emiterii actului de revocare si produce consecinte doar pentru viitor. In opinia noastra, aceasta reglementare vine in contradictie cu dispozitiile art. 1461 din Legea nr. 1/2011 (introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 si nemodificate), potrivit caruia diploma de doctor inceteaza sa mai produca efecte juridice din momentul comunicarii dispozitiei de retragere a titlului. Avand in vedere importanta momentului de la care actul de revocare produce efecte juridice, apreciem ca se impune reanalizarea acestor prevederi in vederea corelarii dispozitiilor mentionate.

Art. unic pct. 15 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 9 din Legea nr. 1/2011) elimina obligativitatea publicarii tezelor pe o platforma nationala, accesibila publicului larg, incalcandu-se astfel principiul transparentei si accesibilitatii. Totodata, scade probabilitatea ca regulile sa fie respectate in mod omogen de catre institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat.

Art. unic pct. 17 din legea transmisa la promulgare (art. 170 din Legea nr. 1/2011) reglementeaza cu privire la retragerea titlului de doctor/atestatului de abilitare acordate prin ordin al ministrului. Aceasta norma are in vedere numai titlurile acordate, fara insa sa reglementeze cu privire la posibilitatea retragerii titlurilor de doctor ce vor fi acordate potrivit noii legi. In aceste conditii, intrarea in vigoare a pct. 17 in forma prevazuta de legea transmisa la promulgare ar putea genera dificultati in aplicare.

 Totodata, apreciem ca prevederile potrivit carora IOSUD anuleaza diploma in baza ordinului ministrului de retragere a titlului de doctor/atestatului de abilitare contravin art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, in sensul ca anularea unui act administrativ intrat in circuitul civil poate fi dispusa numai de instanta de judecata. De asemenea, subliniem faptul ca aceasta contradictie subzista si in raport de dispozitiile art. 146 din Legea nr. 1/2011, care reglementeaza posibilitatea rectorului de a anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara.

Interventia legislativa operata in cadrul art. 170 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 (art. unic pct. 17) prevede, totodata, ca in ceea ce priveste cercetarea, formularea propunerii comisiei de etica a IOSUD de retragere a titlului de doctor/atestatul de conducator de doctorat acordate prin ordin al ministrului educatiei si anularea diplomei se pot realiza in baza legislatiei in vigoare la data acordarii titlului. Din modul in care legiuitorul a ales sa reglementeze aplicarea in timp a legii, se pot identifica mai multe probleme. Astfel, caracterul supletiv al normei va conduce la solutii diferite in practica. Pe de alta parte, optiunea pentru aplicarea legii in vigoare la data acordarii titlului lipseste de efecte art. 170 alin. (7) in forma din legea transmisa la promulgare. Nu in ultimul rand, in sine, redactarea unei norme supletive pune in discutie eficienta sanctiunii pentru nerespectarea standardelor de etica profesionala.

Prin art. unic pct. 21 din legea transmisa la promulgare (art. 300 alin. 5 din Legea nr. 1/2011) se elimina rolul CNATDCU in organizarea si validarea abilitarilor, deciziile devenind atributul exclusiv al senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane. Dupa cum am subliniat anterior, o asemenea prevedere ar putea genera lipsa de transparenta si cresterea numarului de conducatori de doctorat, cu pierderea unui filtru obiectiv cu privire la asigurarea standardelor de calitate.

Prin art. unic pct. 22 din legea transmisa la promulgare (art. 318 din Legea nr. 1/2011) se completeaza sanctiunile care pot fi aplicate de catre comisia de etica universitara. Dintre acestea, apreciem ca cea prevazuta la art. 318 lit. f) – respectiv interzicerea, pentru o perioada determinata, a accesului la finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii – vine in contradictie cu normele ce permit accesul la finantarea din fonduri publice, acces facilitat de stat, si care nu poate fi limitat de catre comisia universitara.

Semnalam ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 nu clarifica situatia tezelor de doctorat aflate in prezent spre analiza la CNATDCU si nici pe cea a candidatilor care au sustinut teza, insa nu li s-a acordat inca titlul prin ordin al ministrului educatiei, motiv pentru care consideram ca se impune introducerea unor dispozitii tranzitorii.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

 PRESEDINTELE ROMANIEI

KLAUS – WERNER IOHANNIS