KLAUS IOHANNIS i-a primit pe AMBASADORII ROMANI la COTROCENI. DISCURSUL presedintelui

Presedintele KLAUS IOHANNIS i-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni pe ambasadorii si sefii misiunilor diplomatice ale Romaniei. „Faptul ca Romania este astazi o tara sigura si predictibila intr-o regiune nesigura si imprevizibila este o realitate tot mai evidenta”, le-a transmis KLAUS IOHANNIS acestora. 

KLAUS IOHANNIS  a declarat ca situatia din centura de securitate din estul Romaniei continua sa afecteze securitatea europeana.   Presedintele a dat exemplul situatiei din Transnistria “unde se intensifica fara justificare exercitiile militare din partea rusa” tocmai cand se apropie alegerile prezidentiale din Republica Moldova.

De asemenea “din sud continua sa vina amenintari”, a adaugat KLAUS IOHANNIS care a mentionat fenomenul migrationist, “o problema complexa, nerezolvata de UE”, fenomenul terorist care “creste in amplitudine si frecventa” si situatia din Orientul Mijlociu. Pe de alta parte “in interiorul UE continua cautarea de solutii pentru efectele inca persistente ale crizei economice”, discursul xenofob din Uniune este “o realitate care nu poate fi ignorata”, iar “Brexitul genereaza un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple”.

“Toate aceste riscuri, amenintari si provocari trebuie sa primeasca un raspuns si eficient”, a declarat seful statului, adaugand ca “Romania trebuie sa contribuie efectiv si activ”, “interesele Romaniei ne obliga sa actionam”. KLAUS IOHANNIS  a apreciat ca stabilitatea si cresterea economica a Romaniei, dependenta energetica redusa si predictibilitatea noastra democratica sunt atuuri foarte importante, mai ales in aceasta regiune”.

Pe de alta parte presedintele KLAUS IOHANNIS a spus ca, in ceea ce priveste Rusia, “dorim o relatie bazata pe predictibilitate si pragmatism, cu respectarea drepturilor legitime ale Romaniei”. “Suntem deschisi pentru mentinerea canalelor de dialog, dorim contacte acolo unde este posibil”, a declarat presedintele precizand ca se refera inclusiv la domeniul cultural si la relatiile economice care nu se afla sub regimul sanctiunilor.

Discursul integral al presedintelui KLAUS IOHANNIS:

„Domnule Ministru,

Doamna Ministru-delegat,

Domnule Presedinte al Institutului Cultural Roman,

Doamnelor si domnilor ambasadori si insarcinati cu afaceri,

Doamnelor si domnilor consuli generali,

Doamnelor si domnilor directori ai institutelor culturale romane,

Doamnelor si domnilor,

Este a doua noastra intalnire in acest format, al Reuniunii Anuale a Diplomatiei Romane. Este un moment important de reflectie, evaluare strategica si, mai ales, proiectie spre viitor.

In anul diplomatic care a trecut, Romania a continuat pe drumul corect – acela al respectarii angajamentelor sale, al unei politici externe care raspunde intereselor si asteptarilor cetatenilor.

Faptul ca Romania este astazi o tara sigura si predictibila, intr-o regiune nesigura si imprevizibila, este o realitate tot mai evidenta.

Ne revedem dupa un an complicat in relatiile internationale, care a adus o dinamica fara precedent a schimbarilor in regiunea noastra, in Europa si pretutindeni.

Astfel, centura de instabilitate din vecinatatea Romaniei – adica vecinatatea estica si sudica a Uniunii Europene si a NATO – continua sa afecteze securitatea regionala si europeana.

In Est, se mentine, chiar cu tendinte de amplificare, dezechilibrul de securitate in zona Marii Negre, ca urmare a «inghetarii» implementarii Acordurilor de la Minsk, a intensificarii periodice a ostilitatilor in estul Ucrainei, a mentinerii ocuparii ilegale a Crimeii, cu continuarea militarizarii acesteia, a provocarilor legate de peninsula.

La acestea se adauga consolidarea fortelor armate ale Rusiei la frontiera sa vestica, incercarile de impunere a unor zone de excludere a accesului in Marea Neagra si utilizarea Marii Negre ca platforma de proiectare a fortei militare in estul Mediteranei.

In Transnistria se intensifica, fara justificare, exercitiile militare cu participarea fortelor ruse, fara sa vedem progrese pe fondul reglementarii dosarului transnistrean. Aceasta, in contextul in care Republica Moldova se indreapta in aceasta toamna spre primele alegeri directe, dupa mult timp, pentru functia de Presedinte.

Lovitura de stat esuata din Turcia, partenerul nostru strategic, pe care am condamnat-o cu fermitate, adauga, prin proiectiile sale, complexitate intregului peisaj securitar din regiunea Marii Negre, si nu numai.

Din Sud, continua sa vina riscuri si amenintari.

Fenomenul migrationist ramane o problema complexa, inca nerezolvata, pentru Uniunea Europeana, chiar daca Acordul Uniunea Europeana – Turcia a calmat, pana acum, fluxul spre vestul Europei.

«Ruta balcanica», cum este numita, produce in continuare migranti, desi la scara mult redusa, iar ruta peste Mediterana spre Italia cunoaste o intensificare.

Fenomenul terorist creste in amplitudine si frecventa, afectand grav spatiul european.

In acelasi timp, crizele Orientului Mijlociu, aflate in mare parte la originea acestor doua fenomene, nu reusesc sa faca pasi decisivi spre rezolvare – fie ca vorbim despre Siria, stabilizarea Libiei, criza din Yemen, situatia de securitate din Irak. Procesul de Pace din Orientul Mijlociu are nevoie, si el, de un impuls pentru iesirea din actualul blocaj, complicat si de o acutizare a violentelor.

In interiorul Uniunii Europene, continua provocarea gasirii de solutii pentru efectele inca persistente ale crizei economice.

Atractia exercitata de fortele politice cu discurs xenofob si antieuropean este o realitate care nu mai poate fi ignorata. Provocarile la adresa statului de drept, a democratiei liberale, nu mai pot fi lasate fara raspuns. La randul sau, Brexit-ul genereaza un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple, fiind inca un test de rezistenta pentru Uniune.

Proiectul european insusi este in cumpana si are nevoie de solutii reale, vizionare.

Toate aceste riscuri, amenintari si provocari trebuie sa primeasca un raspuns eficient. Romania trebuie sa contribuie activ si efectiv la efortul de actiune al comunitatii internationale, al Uniunii Europene si al NATO, adica al comunitatii de valori careia ii apartinem.

Interesele Romaniei, ca stat aflat la frontiera externa a acestei comunitati, ne obliga sa actionam pentru asigurarea securitatii nationale si a organizatiilor esentiale, UE si NATO, din care facem parte.

In acelasi timp, stabilitatea si cresterea economica a Romaniei, dependenta energetica redusa, predictibilitatea noastra democratica si in sustinerea statului de drept, dar si in derularea actiunii de politica externa si securitate, sunt atuuri foarte importante, mai ales in aceasta regiune.

Ele trebuie folosite cu intelepciune si viziune, astfel incat Romania sa fie mai puternica si mai eficienta.

Trebuie sa proiectam stabilitate, democratie si prosperitate in vecinatate, pentru ca Romania si romanii sa fie mai bine protejati, sa fie in siguranta.

Prin urmare, doresc ca reuniunea noastra din acest an sa fie pusa sub semnul unei «diplomatii mai viguroase si mai eficiente» in apararea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei.

Dumneavoastra, ca reprezentanti oficiali ai Romaniei in strainatate, aveti obligatia si responsabilitatea sa duceti la bun sfarsit acest efort.

In acesti aproape doi ani de mandat, ca Presedinte al tarii, am realizat o innoire substantiala a conducerii misiunilor diplomatice ale Romaniei. Am numit, pana acum, 58 de ambasadori si reprezentanti pe langa organizatii internationale. Multi dintre dumneavoastra ati depus azi juramantul. Adica mai mult de jumatate din sefii misiunilor diplomatice ale Romaniei.

Multi dintre dumneavoastra, numiti in aceasta perioada, se afla pentru prima data la conducerea unei ambasade.

Fata de complexitatea a ceea ce aveti de facut, considerati ca sunteti, cu totii, in fata unui test personal – de profesionalism, rezistenta intelectuala, de integritate. Voi masura efortul dumneavoastra in functie de rezultate.

In acelasi timp, vreau sa subliniez ca, in calitate de Presedinte, am asumat sa imprim o directie onesta si corecta politicii noastre externe, din care sa rezulte incredere, predictibilitate si, deci, legaturi mai solide cu partenerii nostri.

Unii cred ca, in a fi onest si transparent in politica externa, exista riscuri de imagine sau perceptia slabiciunii. Eu nu cred asta. Dimpotriva, e un semn de seriozitate si o sursa de credibilitate si de putere pe termen lung.

Din aceasta perspectiva, va pot spune clar ce nu se va intampla in mandatul meu. Romania nu va face niciodata jocuri netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomatiei, nu va face compromisuri de la valori si nu va considera acceptabila incalcarea dreptului international.

O diplomatie viguroasa presupune si buna coordonare a institutiilor statului cu responsabilitati de politica externa. Presupune strategie corelata, circulatia eficienta a informatiilor, reactie rapida si bine articulata in crize sau in momente care afecteaza imaginea si interesele Romaniei in lume.

In acelasi timp, o diplomatie viguroasa inseamna o diplomatie care isi gestioneaza adecvat resursele umane si materiale.

Este nevoie de mai mult efort ca sa treceti, cel putin pe anumite teme si dimensiuni, de la o gestiune «mecanica», rutiniera a activitatii diplomatice, la una care dezvolta viziune, stabileste obiective, si prioritatea lor, si le urmareste realizarea in mod consecvent.

Doamnelor si domnilor,

Spuneam ca riscurile, amenintarile si provocarile mentionate au nevoie de raspunsuri specifice si eficiente.

Pentru Romania, o mare parte a acestor raspunsuri se regaseste in aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esential al politicii externe si de securitate a Romaniei, alaturi de consolidarea Uniunii Europene si a NATO.

Subliniez in mod special soliditatea si rezultatele practice ale Parteneriatului Strategic. Am facut pasi insemnati in dezvoltarea lui, mai ales la nivelul excelent al cooperarii politice si militare, cu precadere prin consolidarea prezentei SUA in Romania si la Marea Neagra.

Aniversam in curand, pe 13 septembrie, cinci ani de la adoptarea Declaratiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI. Este documentul esential care a relansat si modernizat Parteneriatul nostru Strategic, care anul viitor va implini 20 de ani de la lansare.

Este o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face, impreuna cu partenerii americani, pentru aprofundarea si extinderea sa.

Va rog sa elaborati un plan de lucru in acest sens, care sa vizeze – in scopul pregatirii interactiunii cu viitoarea administratie americana – intensificarea cooperarii in domeniul securitar, inclusiv in aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, cresterea cooperarii economice si a investitiilor, respectiv privind cercetarea, inovarea, educatia si, nu in ultimul rand, progrese palpabile privind eliminarea vizelor.

In ceea ce priveste consolidarea Uniunii Europene, acum, dupa Brexit, e nevoie, mai mult ca oricand, ca toate cele 27 de state membre sa fie unite si sa reconstruiasca impreuna, solidar, increderea in Uniune. Este o situatie fara precedent, dar o vom depasi daca vom avea vointa politica de a relansa, cu viziune, proiectul european.

Putem si trebuie sa lansam impreuna initiative cu reala valoare adaugata pentru cetatenii nostri. Putem si trebuie sa construim o Uniune mai buna, mai eficienta, viabila si, mai ales, credibila.

Constructia europeana poate si trebuie sa avanseze in domenii de interes direct, concret, pentru cetateni: cresterea economica si ocuparea fortei de munca, mai ales pentru tineri, coeziunea economica si sociala, securitatea interna si externa, gestionarea migratiei, combaterea terorismului.

Summitul UE27 de la Bratislava, din septembrie, va fi o prima etapa a dialogului politic la cel mai inalt nivel pe aceasta tema. Voi avea discutii pregatitoare, inainte de aceasta reuniune, cu Cancelarul german si Presedintele francez, dar si cu alti lideri europeni.

Romania, ai carei cetateni sunt cei mai pro-europeni, va contribui pe fond si activ la reflectia privind viitorul Europei. Astept contributia dumneavoastra concreta, implicata, in acest proiect.

Fata de ce se intampla in Vecinatatea noastra Estica, in regiunea Marii Negre, NATO a dat, la Varsovia, un raspuns concret si coerent.

Am reusit sa atingem obiectivele strategice pentru consolidarea securitatii Romaniei, pe care ni le-am propus pentru acest moment de parcurs, si felicit componenta diplomatica a echipei interinstitutionale care a gestionat acest proces.

Dar reconfirmarea succesului nostru va fi data de modul in care deciziile luate de Summit vor fi implementate. De aceea, sarcina pe care ambasadorii Romaniei in statele Aliate si reprezentantul nostru la NATO o vor urmari prioritar, alaturi de celelalte institutii implicate – asa cum am decis in sedinta CSAT din 26 iulie – este aceea a aplicarii integrale a masurilor hotarate la Summit.

Ma refer mai ales la operationalizarea brigazii multinationale, a prezentei consolidate aeriene si navale NATO in Marea Neagra – inclusiv cadrul de cooperare navala pentru exercitii si training, a Initiativei de Instruire Intensificata.

Vorbind despre rezultatele Summitului de la Varsovia, vreau sa apreciez demersurile pe teme de securitate efectuate alaturi de Polonia.

Avem cu Polonia un dialog foarte bun, avand in vedere preocuparile si interesele noastre comune in domeniul securitatii si privind evolutiile din regiune.

De altfel, imediat dupa Summit, am avut o vizita oficiala bilaterala la Varsovia, foarte binevenita, ocazie cu care am decis masuri relevante. Una dintre ele se refera la o noua intalnire a sefilor de stat in Formatul Bucuresti, anul viitor, in continuarea celei pe care am gazduit-o in noiembrie 2015 si care a avut un rol esential in atingerea obiectivelor Summitului.

Va adresez rugamintea sa depuneti toate eforturile pentru derularea cat mai buna a acestei reuniuni. Ea va evalua stadiul aplicarii celor decise la Varsovia de catre Alianta si va decide noi linii de actiune, in pregatirea Summitului din 2017, care va fi organizat cu prilejul inaugurarii noului sediu al NATO, respectiv al Summitului din 2018.

In acest context, reiterez importanta Parteneriatului Strategic cu Polonia nu doar in domeniul asigurarii securitatii si la nivel regional, dar si pe temele europene, unde avem obiective comune.

O apreciere similara o dau Parteneriatului Strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea in regiune, si pe al carui angajament continuu – pentru valorile, principiile si obligatiile asumate in NATO si in relatia cu Uniunea Europeana – contam. In egala masura, Trilaterala informala pe teme de securitate Romania – Polonia – Turcia este un format valoros, pe care dorim sa il continuam si sa il dezvoltam.

Vorbind despre Vecinatatea Estica, dar din perspectiva Uniunii Europene, cred ca Parteneriatul Estic trebuie investit cu viziune proaspata, care sa-i recastige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene si pentru a evita riscul de dezangajare a acestora.

Parteneriatul Estic trebuie sa depaseasca stadiul la care a ajuns la Summitul de la Riga. Trebuie dotat cu noi mecanisme, care sa sprijine eficient si proactiv reforma din statele partenere, si sa contureze, la nivel concret, perspectiva europeana pentru partenerii care o doresc.

Veti actiona in acest scop, la nivel conceptual si prin demers diplomatic, impreuna cu statele membre care au aceeasi viziune, in continuarea initiativei lansate anul trecut de MAE, pentru a pregati Summitul din 2017, dar si avand in vedere oportunitatea organizarii, in 2019, a Summitului Parteneriatului Estic in timpul Presedintiei romane a Uniunii.

In acelasi context, va reamintesc ca in noiembrie 2015 revizuirea Politicii Europene de Vecinatate a inclus un concept pe care diplomatia romana l-a promovat cu succes – asa numitele «Cadre Tematice», altfel spus conceptul «Security Trusts».

Este o realizare importanta, dar este momentul ca diplomatia romana sa initieze, alaturi de statele membre interesate, punerea in aplicare a acestui concept. Astept actiunea dumneavoastra concreta in acest scop.

Tot in Vecinatatea Estica, Romania trebuie sa actioneze in continuare, cu prioritate, pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova si parcursul ei european. Prin abordarea noastra pragmatica din acest an, inclusiv prin masurile atasate primei transe a creditului de 150 de milioane de euro, am stimulat constructiv repornirea motorului reformelor in Republica Moldova.

Refacerea credibilitatii fata de partenerii externi, mai ales fata de Uniunea Europeana, este un obiectiv care trebuie urmarit cu prioritate si convingere la Chisinau, fie ca vorbim de autoritatile locale, Guvern sau Presedintele Republicii Moldova, inclusiv dupa alegerile prezidentiale din toamna.

Veti actiona mai departe in sustinerea acestor eforturi, ce presupun continuarea consecventa a reformei in sens european. Pe aceasta baza, reasigur fortele politice pro-europene din Republica Moldova de tot sprijinul nostru.

Este important si ca Guvernul Romaniei sa continue activ si substantial programul de proiecte bilaterale. Acestea au rolul de a conduce la modernizarea si conectarea fizica si la nivelul standardelor a Republicii Moldova la Uniunea Europeana, inclusiv prin asistenta pentru dezvoltare gestionata de Ministerul Afacerilor Externe, al nostru. Ma refer, mai ales, la finalizarea gazoductului Iasi-Ungheni-Chisinau, la interconexiunile electrice si de transport, la proiectele de constructie institutionala a autoritatilor din Republica Moldova si cele cu impact economico-social, la asistenta pentru sistemul judiciar si educational.

In relatia de tip strategic cu Ucraina, am realizat o mult asteptata relansare, marcata de vizita Presedintelui Porosenko la Bucuresti in aprilie 2016. Va trebui sa actionati consecvent pentru punerea in aplicare a deciziilor luate cu acest prilej.

Ma refer inclusiv la operationalizarea noii structuri a Comisiei Mixte Prezidentiale, al carei Protocol de relansare l-am semnat cu acel prilej, la progrese in dosarul Bastroe, la reluarea neintarziata a functionarii Comisiei Mixte privind minoritatile nationale, instrument esential pentru protectia drepturilor romanilor din Ucraina, la continuarea asistentei pentru reforma in sens european.

In ceea ce priveste situatia din Crimeea si Donbas, reiterez ferm pozitia Romaniei, ca suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei nu sunt negociabile si ca Europa nu are nevoie de inca un conflict prelungit.

De aceea, e necesara actiunea hotarata a comunitatii internationale pentru proiectarea secventialitatii optime a aplicarii Acordurilor de la Minsk.

Reafirm pozitia noastra ca sanctiunile decise de Uniunea Europeana nu trebuie ridicate – nici macar partial – cat timp intelegerile de la Minsk nu sunt complet implementate. In acest scop, ramane esentiala mentinerea nivelului ridicat de coordonare trans-atlantica.

Cu Rusia, dorim o relatie bazata pe predictibilitate si pragmatism, cu respectarea intereselor legitime ale Romaniei.

Suntem deschisi pentru mentinerea canalelor de dialog, deoarece este nevoie de interactiune pentru constientizarea de catre Rusia a imperativului predictibilitatii si, mai ales, al respectului pentru dreptul international.

Dorim contacte acolo unde este posibil, inclusiv in domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu intra sub incidenta regimului de sanctiuni.

Respectarea angajamentelor internationale si restabilirea balantei strategice in regiunea Marii Negre sunt insa premise esentiale pentru intensificarea dialogului.

Tot pe dimensiunea estica a actiunii diplomatice, este necesara acordarea de catre diplomatia romana a unei atentii mai consistente relatiei cu statele Asiei Centrale, o zona de interes strategic pentru Romania, mai ales in plan economic si energetic.

De asemenea in plan regional, va cer o implicare mai activa in Balcanii de Vest, prin intensificarea contactelor si promovarea de proiecte de asistenta din partea Romaniei, in scopul sprijinirii reformei pentru aderarea statelor regiunii la Uniunea Europeana si NATO, pentru a asigura stabilitate si prosperitate durabile acestei regiuni de importanta strategica pentru noi.

In afacerile europene, alaturi de implicarea in consolidarea proiectului european, prioritatea «zero» a MAE trebuie sa fie pregatirea Presedintiei rotative din 2019.

Nu avem timp de pierdut, mai ales ca perioada derularii Presedintiei romane a fost devansata, din cauza Brexit-ului, pentru primul semestru din 2019.

Va rog sa pregatiti, in cel mai scurt timp, un plan de actiune coerent si consistent, cu un calendar si responsabilitati clare, atat pe palier logistic, cat si pe nivel politic, astfel incat sa putem sa avem un mandat de succes.

Va adresez, totodata, rugamintea sa finalizati cat mai curand detaliile mandatului cu care Romania va aborda negocierile pe Brexit.

Veti avea in vedere interesul nostru pentru un parteneriat cat mai strans cu Marea Britanie, consolidarea cooperarii strategice cu Londra fiind importanta pentru Romania si pentru securitatea europeana.

In acelasi timp, rezultatul negocierii trebuie sa reflecte pe deplin prezervarea drepturilor si libertatilor lucratorilor romani.

Astfel, este necesar ca accesul la piata interna sa se bazeze pe respectarea deopotriva a celor patru libertati, inclusiv a liberei circulatii a lucratorilor.

In ceea ce priveste migratia ilegala, vom continua sa fim un contributor serios si consistent la combaterea sa. Aceasta contributie nu trebuie sa se limiteze la aportul, deja substantial, la apararea frontierelor externe ale Uniunii – pe care il cunoasteti si care trebuie promovat corespunzator.

El este, de altfel, un argument relevant in efortul, pe care trebuie sa il continuam, de aderare la Spatiul Schengen.

Dar e nevoie, in egala masura, sa sprijinim activ solutionarea cauzelor profunde ale fenomenului – printre care se afla si rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, deja mentionate, consolidarea capacitatilor economice, sociale, educationale, a politicilor de dezvoltare din statele de origine si de tranzit.

Acest rationament este la fel de valabil si in privinta combaterii terorismului. Va veti implica activ in dezbaterea la nivel european si international pentru gasirea celor mai bune instrumente de eficientizare a acestui demers.

Asadar, va trebui sa intensificati demersurile diplomatice de promovare a initiativei romano-spaniole a Curtii Internationale impotriva Terorismului.

Doamnelor si domnilor,

In perioada urmatoare veti acorda o atentie speciala si dezvoltarii parteneriatelor si relatiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale Romaniei.

Calendarul din ultimul an al vizitelor pe care le-am efectuat si al intalnirilor bilaterale de la Bucuresti a reflectat, de altfel, obiectivul de a da mai multa substanta dialogului politic cu acesti parteneri.

Ma refer aici la amplificarea dialogului bilateral, la nivelul meu, cu Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, dar si cu Slovacia, Lituania si Luxemburg – parteneri importanti in plan regional, european si international. Astept cu mare interes vizita pe care o va face in curand Presedintele Frantei la Bucuresti si care, sunt convins, va fi una de succes.

Acest efort trebuie continuat, diplomatia romana avand responsabilitatea unui follow-up consistent pentru implementarea masurilor decise, dar si sa faca noi propuneri de dezvoltare a acestor parteneriate.

Doamnelor si domnilor,

Ma indrept acum spre alta zona de interes pentru Romania – Orientul Mijlociu.

Am atins deja multe teme conexe acestui spatiu – migratie, terorism, crize diverse, ceea ce arata cat de importanta este aceasta regiune pentru securitatea Romaniei si a cetatenilor romani – o parte dintre ei locuind in numar consistent acolo.

Dar este si o zona cu mare potential, unde Romania trebuie sa devina mai activa prin demers diplomatic substantial in relatiile politice si mai ales economice bilaterale.

De aceea, am solicitat la reuniunea CSAT din luna iulie ca MAE sa elaboreze o strategie adaptata cu privire la Orientul Mijlociu si propuneri de actiuni si masuri privind relatiile Romaniei cu tarile din aceasta regiune.

Veti actiona pentru consolidarea raporturilor de tip strategic cu Israelul, relansate in urma vizitei excelente pe care am facut-o in martie, si veti intensifica relatiile cu statele arabe din regiune, inclusiv din Golf.

De asemenea, Romania poate contribui relevant la crearea contextului favorabil reluarii negocierilor directe pentru Procesul de Pace.

Totodata, va solicit sa actionati mai hotarat pentru a fructifica oportunitatile pe care solutionarea dosarului nuclear iranian le-a deschis in plan economic cu aceasta tara.

In egala masura, veti urmari dinamizarea relatiilor cu statele din Asia-Pacific, din America Latina si Africa, mai ales in plan economic, pentru a valorifica potentialul urias reprezentat de acestea pentru comert si pentru investitii.

Dupa cum vedeti, o constanta importanta a eforturilor dumneavoastra, ca sefi de misiuni, se refera la diplomatia economica.

O repet: Romania este un pol de stabilitate si predictibilitate intr-un context de vecinatate dificil.

Aveti, deci, plecand de la aceasta realitate, obligatia permanenta sa prezentati oportunitatile oferite de economia romaneasca, aflata in crestere substantiala, sa atrageti investitii si sa semnalati oportunitatile de afaceri pentru sprijinirea companiilor romanesti pe pietele statelor unde activati.

Totodata, veti continua demersurile diplomatice de aderare la OCDE si de sustinere a realizarii coridoarelor si interconectarilor energetice si de transport de interes pentru Romania.

In ceea ce priveste ONU, va reamintesc obiectivul nostru privind obtinerea locului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate in perioada 2020–2021.

Trebuie mobilizate toate resursele si demersurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Tot in context multilateral, amintesc si Presedintia romaneasca in curs a Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului, care reflecta concret angajamentul nostru pentru asumarea trecutului, promovarea educatiei si cercetarii privind Holocaustul si vointa de a combate antisemitismul.

Felicit echipa MAE care gestioneaza acest proiect pentru reusita recenta de la plenara de la Bucuresti – adoptarea definitiei de lucru a antisemitismului.

Va rog sa mentineti aceeasi implicare pana la sfarsitul mandatului si va asigur de tot sprijinul meu.

Doamnelor si domnilor,

Protectia intereselor si drepturilor romanilor de pretutindeni ramane o obligatie permanenta a dumneavoastra, fie ca e vorba despre comunitatile traditionale din vecinatate sau despre diaspora.

Astfel, este necesar ca MAE – inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni – sa sustina un nivel inalt de protectie a identitatii persoanelor apartinand comunitatilor romanesti din afara frontierelor. Mai ales ca Romania a reusit, pentru minoritatile nationale de la noi, sa creeze un veritabil model de interculturalism eficient, ce depaseste – prin nivelul de protectie acordat – standardul european.

Trebuie, prin urmare, sa promovati acest model ca exemplu de buna practica si sa faceti demersuri ca statele unde sunt minoritati romanesti sa asigure un nivel de protectie similar celui asigurat in Romania.

Ma refer, mai ales, la folosirea limbii materne, accesul la educatie, mass-media si serviciul religios in limba materna romana – elemente fundamentale ale pastrarii identitatii.

In egala masura, MAE trebuie sa asigure un nivel adecvat de protectie consulara cetatenilor romani aflati in strainatate.

Apreciez eforturile facute in acest sens, de multe ori in situatii complexe de crize consulare – cum am vazut si recent, in Italia.

Cred ca e util ca Guvernul sa aloce mai multe resurse pentru cresterea capacitatii de actiune consulara, inclusiv pentru finalizarea extinderii retelei de oficii consulare, initiata anul trecut.

Nu in ultimul rand, insist asupra chestiunii votului in strainatate.

Au loc modificari legislative pentru imbunatatirea unor prevederi. Aveti datoria si responsabilitatea prioritare, ca sefi de misiuni – dar este o responsabilitate pentru ansamblul ministerului – de a pune corect in aplicare aceste prevederi, de a pregati adecvat si in detaliu alegerile parlamentare din strainatate, in conformitate cu competentele MAE in domeniu, astfel incat sa fie evitate restrangeri inadmisibile ale acestui drept constitutional fundamental.

Si, pentru ca ne apropiem de campania electorala, fac apel de pe acum la echilibru si ratiune.

Politica externa si de securitate a Romaniei trebuie sa fie una de consens national. Ea trebuie separata de competitia electorala si privita doar prin prisma intereselor Romaniei ca stat si ale cetatenilor nostri.

Spun asta pentru ca am vazut in ultima vreme o lipsa de maturitate in raportarea la politica externa din partea unor politicieni – ce-i drept, nu multi – dar care au exercitat, unii dintre ei, cele mai inalte functii in stat.

A rupe consensul de politica externa si a diminua importanta demersurilor noastre externe din motive de campanie interna e o dovada de iresponsabilitate, ce nu foloseste nimanui. Nici macar acestor politicieni.

Doamnelor si domnilor,

Spuneam, la intalnirea de anul trecut, ca«performanta politicii externe se reflecta in mod direct asupra societatii romanesti». E perfect valabil si astazi.

Dar, reciproca e la randul ei valabila: si in plan intern avem nevoie de politici cu viziune, care sa conduca la consolidarea profilului european si international al Romaniei si a capacitatii de a contribui la modelarea viitorului nostru, ca tara si societate.

In acest spirit, am considerat necesara, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, lansarea unui proces de creare a unui nou proiect de tara, proiect de tara care sa obtina consensul fortelor politice, si la care va invit sa contribuiti, prin evaluari si idei.

Prin acesta trebuie sa spunem clar, precis, ce rol dorim sa joace Romania in Uniune si la nivel international.

Revin, in incheiere, la ideea unei diplomatii mai viguroase, mai eficiente.

Imi doresc ca diplomatia romana, ca de altfel intregul sistem institutional al Romaniei, sa faca un efort mai vizibil, cu mai multa energie si creativitate, pentru a-si spori eficienta, competitivitatea, pentru a duce performanta la un nou nivel.

In raspunsul la provocarile si oportunitatile care ne stau in fata in noul context international foarte complicat, contez pe competenta, profesionalismul, patriotismul si spiritul dumneavoastra de echipa.

Va multumesc!”

Sursa foto si text: presidency.ro