KLAUS IOHANNIS: TAIERILE ILEGALE de PADURI reprezinta un ATENTAT LA SIGURANTA NATIONALA. UPDATE

Presedintele KLAUS IOHANNIS a declarat luni, intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, ca in opinia sa este foarte important ca MODIFICARILE LEGISLATIVE in domeniul PARTIDELOR sa duca la o IMBUNATATIRE a situatiei.

“Una din atributiile presedintelui este cea de a promulga legi adoptate in Parlament. Pentru a preveni neintelegeri sau interpretari eronate am decis ca atunci cand ajung la mine spre promulgare legi importante sau legi care au dus la discutii ample in spatiul public sa fac declaratii legate de promulgarea sau, dupa caz, nepromulgarea unor acte normative. Astazi vreau sa ma refer la trei chestiuni. In prima parte voi face cateva aprecieri legate de un pachet de trei legi, in speta Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 334 din 2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si campaniilor electorale, Legea privind modificarea si completarea Legii partidelor politice nr. 14 din 2003 si Legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea legii administratiei publice locale, precum si pentru modificarea si completarea legii privind statutul alesilor locali. Dupa care voi face cateva mentiuni in legatura cu o alta lege care a ajuns la mine spre promulgare. Este vorba de Legea pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51 din 2006 si, in fine, voi face cateva referiri la acte normative care nu au ajuns inca la mine, in speta intentiile de modificare la Codul penal si Codul de procedura penala”, a spus KLAUS IOHANNIS.

“In ce priveste primul pachet de legi, legile care se refera la finantarea partidelor si a campaniilor, legea care reglementeaza alegerea administratiei publice locale si legea care reglementeaza partidele politice. Toate trei legi au facut parte dintre proiectele pe care le-am abordat cu partidele politice in cadrul consultarilor pe care le-am avut cu aceste partide. Pentru mine este foarte important ca modificarile legislative in domeniul partidelor, a campaniilor si alegerilor sa duca la o imbunatatire a situatiei, imbunatatire vizand cresterea performantei partidelor politice, cresterea transparentei in gestionarea banilor, si publici, si privati in timpul campaniilor si de catre partidele politice, in ansamblu cresterea performantei clasei politice romanesti. Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Stiu foarte bine ca au existat discutii in spatiul public legate de modul cum ar trebui sa sune in final legea. Una peste alta, fiecare in parte reprezinta, dupa parerea mea, un progres intr-o directie buna. Toate trei legile au fost promulgate, fiindca le consider un castig in aceasta etapa”, a mai declarat seful statului.

“Legea privind finantarea activitatii partidelor si campaniilor a fost retrimisa de mine in Parlament fiindca forma care ajunsese initial la mine nu a fost o forma pe care am gasit-o satisfacatoare. Parlamentul si-a insusit in mare masura acele solicitari pe care le-am adresat, a modificat legea si a ajuns inapoi la promulgare. A doua lege, cea referitoare la partide politice contine cateva modificari, cea mai importanta dintre ele este, evident, acea modificare care se refera la numarul de fondatori, un numar mic, trei persoane pot fonda un partid. Se introduce prima data in legislatia romaneasca notiune de partid local, lucru pe care il gasesc bun. Si acest document a fost mult discutat in spatiul public. Consider ca modificarile sunt de substanta, sunt benefice si din acest motiv am promulgat legea”, a adaugat presedintele.

“Vreau sa ma refer aici la o singura chestiune care mi s-a parut sensibila, o sesizare venita din partea societatii civile, care a fost de parere ca sunt limitative sau restrictive prevederile la declararea unui partid ca inactiv. Eronat s-a inteles ca daca este indeplinita una din aceste conditii partidul este automat desfiintat sau radiat, ceea ce nu este adevarat, conditiile sunt conditii care pot fi gasite bune, iar un partid nu poate fi radiat administrativ, nici in aceasta lege nu se prevede asa ceva, ci numai prin hotarare judecatoreasca. Aceasta lege a fost promulgata. Si in fine, legea pentru alegerea autoritatii locale. Trebuie sa constatam ca aceasta lege este un progres bun fata de vechea forma a legislatiei. Daca pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor si a consiliilor judetene s-a pastrat in esenta principiul din legea veche, avem o noutate aparenta care, in realitate, inseamna o revenire la o forma anterioara a legii si anume, alegerea presedintelui Consiliului Judetean se face de catre consilierii judeteni si nu direct de catre alegatori. Consider ca aceasta schimbare este una bine venita. In ansamblu, sunt de parere ca legea reprezinta un progres si am promulgat-o”, a mai spus KLAUS IOHANNIS.

In ceea ce priveste Legea serviciilor comunitare de utilitati publice, KLAUS IOHANNIS a anuntat ca aceasta nu va fi promulgate si ca va sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in privinta actului normativ. “Aceasta modificare a fost tratata, ca sa stiti despre ce vorbim, a fost tratata in spatiul public ca o interventie pentru schimbarea reglementarilor in incompatibilitatea alesilor locali. Aceasta schimbare se refera, in esenta, la faptul ca primarul si presedintele Consiliului Judetean pot fi membri in Adunarea Generala a Actionarilor, atunci cand este vorba de o societate in mana publica care se ocupa de utilitati publice. Aceasta chestiune a fost vehiculata pe larg si in campania electorala si, daca va amintiti, chiar subsemnatul am avut o speta discutabila cu ANI. Inalta Curte de Casatie si Justitie a transat chestiunea si a constatat ca eu nu am fost la niciun moment in incompatibilitate. Totusi, aceasta lege care mi-a fost trimisa si care a ajuns a doua oara la Presedintie nu va fi promulgata. Aceasta lege a ajuns la Presedintie anul trecut, a fost trimisa la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oara la promulgare. Am serioase dubii in ce priveste constitutionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresa catre Curtea Constitutionala si voi solicita verificarea constitutionalitatii acestui act normativ. In esenta, trebuie sa lamuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat in repetate randuri in chestiunea incompatibilitatilor si am spus ca acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilitatile trebuie sa fie clarificate dupa o discutie publica si formulate in asa fel incat toata lumea sa inteleaga usor care sunt principiile care stau la baza si care sunt incompatibilitatile. Acest act normativ vrea sa rezolve o parte din aceasta problema, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementeaza incompatibilitati. Este primul aspect. Al doilea aspect, aceasta lege care mi-a fost trimisa spre promulgare, intr-un articol prevede derogari de la Legea nr. 215, Legea administratiei publice locale. Daca este asa, 215 este o lege organica si atunci si legea de derogare trebuie sa fie tratata ca si o lege organica, ori parcursul prin Parlament nu a fost de asa natura. Iata, deci, si o problema de forma. Pentru aceste doua chestiuni voi trimite actul normativ spre analiza Curtii Constitutionale”, a aratat KLAUS IOHANNIS.

Citeste si: SONDAJ: MAJORITATEA ROMANILOR cred ca PRIMA DOAMNA ar trebui sa-si asume un ROL MAI VIZIBIL

Presedintele s-a referit si la modificari propuse la Codul penal si Codul de procedura penala. “Nu sunt de acord cu astfel de modificari. Codul Penal si Codul de Procedura Penala sunt acte normative noi si ele trebuie sa fie lasate sa functioneze un timp pentru a vedea in mod obiectiv daca este nevoie de anumite modificari. Nu pot sa accept ca parlamentarii sa faca modificari la aceste acte normative in interesul lor propriu. Consecinta: daca vor ajunge la promulgare astfel de acte normative nu vor fi promulgate”, a declarat presedintele.

Intrebat de jurnalisti in legatura cu numirea unui inlocuitor pentru Liviu Dragnea, presedintele a declarant ca Victor Ponta nu l-a contactat referitor la aceasta chestiune.

Presedintelui i s-au cerut si precizari in ceea ce priveste consultarile  pe care le-a avut cand a retrimis in Parlament Codul Silvic. “Cu departamentul de resort. Ca sa va explic cum functioneaza lucrurile, fiindca eu nu sunt jurist, nu sunt specialist pe legislatie. Pentru aceste chestiuni exista un departament de specialitate, la Presedintie, care verifica aceste chestiuni. Departamentul mi-a propus retrimiterea fiindca impreuna cu actul care a venit la promulgare a venit o sesizare din partea Consiliului Concurentei, sesizare venita din initiativa Consiliului Concurentei. Dorind sa avem legi bune, in concordanta cu legislatia europeana, am retrimis legea in parlament folosind aceasta sesizare”, a raspuns KLAUS IOHANNIS.

Intrebat daca va promulga Codul Silvic in cazul in care acesta ramane in forma actuala, KLAUS IOHANNIS a raspuns: “Intre timp lucrurile au evoluat, nu mai sunt doar la nivelul de intentie, ci sunt hotarat sa se discute aceasta chestiune in CSAT. Ba pot sa va spun mai mult, am avut saptamana trecuta o discutie cu prim-ministrul in legatura cu ordinea de zi pentru urmatoarea sedinta a CSAT, procedura legala, si practic am definitivat ordinea de zi pentru urmatorul CSAT si ea contine o analiza a situatiei in domeniu. Asteptam pana la CSAT materiale de la toate institutiile abilitate pentru a avea o imagine mai clara asupra amplorii si asupra pagubelor produse de defrisarile ilegale”.

Citeste si: KLAUS IOHANNIS: Nu detin INFORMATII despre INCHISORI ILEGALE ale CIA in Romania

In privinta sesizarii CCR in legatura cu Codul Silvic, presedintele a spus ca nu intentioneaza sa faca acest lucru. “Nu, nu intentionez sa sesizez Curtea Constitutionala. Daca as fi dorit as fi putut sa fac acest lucru din capul locului. Insa este important atata vreme cat se mai poate discuta ceva sa vedem un pic unde sunt problemele. Lucrul sesizat de mine in baza sesizarii Consiliului Concurentei, si care a dus la foarte multe discutii in spatiul public, este in jurul acelei cote de 30% propusa in actul normativ, este vorba de cota de piata care poate sa fie la o singura entitate economica. Nu s-a discutat insa decat foarte, foarte putin despre un alt lucru pe care l-am sesizat, care se gaseste, daca nu ma insel in Art. 20, care practic deschide posibilitatea defrisarilor absolut necontrolate pe suprafete mai mici de 10 hectare. Mi se pare foarte periculos, fiindca daca acceptam aceasta chestiune, adunand toate padurile care sunt sau toate suprafetele care sunt sub 10 hectare, se ajunge usor la concluzia ca peste un milion de hectare pot fi defrisate fara niciun fel de analiza prealabila. Mi se pare ca aici este nevoie de o discutie aprofundata”, a spus KLAUS IOHANNIS.

Intrebat daca in cazul in care PNL va forma o majoritate exista posibilitatea sa il desemneze premier pe CATALIN PREDOIU, presedintele a raspuns: “Da, sigur ca da”.

Referitor la relatia cu Victor Ponta, KLAUS IOHANNIS a spus ca este una institutionala. “Relatia este, asa cum am definit-o din capul locului, una institutionala. Daca a suferit schimbari este tot o relatie institutionala, dar daca imi permiteti sa reamintesc foarte pe scurt ca atunci cand m-am prezentat in fata romanilor si le-am spus ca vreau sa fiu presedintele Romaniei, am spus ca vreau sa fiu un presedinte mediator, dar in acelasi timp arbitru si ferm atunci cand se impune. Daca am constatat ca o declaratie este nelalocul ei, mi s-a parut corect sa o pun la punct. Codul Silvic a aratat ca, asa cum era si de asteptat, sunt probleme in care avem pareri foarte diferite, dar pareri diferite pot duce la o dezbatere politica, insa nu pot sa accept ca pareri politice diferite sa duca la aluzii de tipul aluziei ca s-ar face trafic de influenta la Presedintie, lucru care nu s-a intamplat si nu se va intampla”, a spus presedintele.

In legatura cu faptul ca Guvernul nu aplica legea si nu organizeaza alegeri partiale acolo unde este cazul, presedintele a declarant ca, in opinia sa, aceasta abordare este gresita. “Dupa parerea mea, abordarea Guvernului este gresita. Ar fi trebuit sa organizeze alegeri partiale in toate localitatile si judetele unde persoanele care au fost pe functie au parasit din varii motive aceste functii. Consider ca aceasta tema trebuie abordata de cei in cauza. Stiu ca, de exemplu, la Cluj s-a ajuns chiar la un proces la aceasta speta, dar cred ca este o tema care ar putea foarte bine sa fie discutata intre partidele politice, fiindca de asta exista partide la putere, care guverneaza bine sau rau, si partide in opozitie care pot amenda felul in care se guverneaza”, a spus KLAUS IOHANNIS.

Presedintele a fost intrebat si despre oprirea exporturilor de lemn. “Prim-ministrul m-a informat ca doreste sa emita un astfel de act. Competentele economice sunt la Guvern, nu la Presedintie, dar evident atunci cand sau daca actul va ajunge la Presedintie, intr-o forma sau alta, voi analiza foarte bine aceasta chestiune. Dar pana acolo, pot sa va spun ca in principiu sprijin orice actiune legala care duce la oprirea defrisarilor ilegale. Daca aceasta este cea mai buna, sigur vom vedea cand vom cunoaste si argumentatia Guvernului”, a raspuns KLAUS IOHANNIS.

La observatia ca sesizeaza CCR pe tema Legii serviciilor comunitare de utilitati publice invocand aspecte procedural, KLAUS IOHANNIS a raspuns: “La aceasta intrebare cred ca am raspuns de cateva ori, dar sigur, daca doriti pot sa reiau chestiunea. Da, sunt de parere ca primarii si presedintii consiliilor judetene trebuie sa aiba posibilitatea sa fie membri in adunarea intercomunitara care se ocupa de aceste societati si trebuie sa aiba posibilitatea sa fie membri in Consiliul de Administratie daca aceasta societate este o societate constituita pentru a satisface nevoile unei arii care este mai mare decat un judet, deci este vorba de o societate cu o arie de acoperire regionala, si daca aceasta societate se afla 100% in mana publica, adica daca actionarii sunt unitati administrative teritoriale, insemnand orase, municipii, comune sau judete. In alta forma, nu”.

Intrebat de ce considera ca este binevenita alegerea presedintilor de Consilii Judetene de catre consilierii judeteni si nu de catre electorat, precum si despre alegerea primarilor intr-un singur tur de scrutin KLAUS IOHANNIS a raspuns: “Da, sigur, daca alegerea primarilor intr-un tur sau in doua tururi este mai bine se poate discuta. Exista argumente pro si contra si pentru o varianta si pentru cealalta varianta. Parlamentul a hotarat cu o larga majoritate sa lase aceasta chestiune neschimbata si mi se pare o optiune care poate fi promulgata. Daca ne referim la presedintii Consiliilor Judetene, situatia este putin diferita. O comunitate de tip comuna, oras, municipiu are o identitate, o coeziune proprie si de cand exista astfel de entitati o comunitate locala are un primar, care primar reprezinta comunitatea, si atunci este normal, bine si corect sa fie ales direct. Un judet este o entitate administrativ-teritoriala mai degraba tehnica. Nu cred ca exista un fel de comunitate judeteana similara unei comunitati de tip oras, municipiu sau comuna, in consecinta nu se impune neaparat alegerea directa. Consiliul Judetean oricum are mai degraba atributii de coordonare si atunci trebuie sa vedem ce s-a intamplat de la Revolutie incoace in Consiliile Judetene. La inceput, presedintii Consiliilor Judetene au fost alesi indirect dintre consilierii judeteni, permitand, evident, constituirea de aliante care s-au impus in consiliul judetean. Acea situatie a functionat rezonabil. Dupa un timp s-a hotarat ca si presedintele Consiliului Judetean trebuie ales direct si rezultatul a fost direct asa-numitii baroni judeteni. Cred ca trebuie sa tinem cont si de faptul ca in Consiliul Judetean majoritatile se pot schimba absolut legitim si trebuie sa aiba posibilitatea ca aceasta schimbare sa se exprime inclusiv la nivelul presedintelui consiliului judetean. Este o schimbare care face o revenire la o situatie anterioara, care a mai existat si care a functionat satisfacator. Din acest motiv consider ca este o modificare binevenita”.

KLAUS IOHANNIS a mai declarat ca nu a stabilit inca cine va prelua sefia Serviciului de Informatii Externe. “Voi face o nominalizare la momentul potrivit”, a spus presedintele.

Intrebat daca si-a schimbat parerea potrivit careia Romania nu este pregatita pentru o institutie a primei doamne, KLAUS IOHANNIS a raspuns: “Eu in continuare nu cred ca Romania este pregatita pentru o institutie a primei doamne. Prima doamna exista, este sotia mea Carmen si recunosc ca sunt foarte bucuros, am fost foarte bucuros cand am citit rezultatul sondajului, dar nu cred ca trebuie institutionalizata aceasta chestiune”.

Intrebat daca considera ca taierile ilegale de paduri reprezinta un atentat la siguranta nationala. KLAUS IOHANNIS a raspuns afirmativ. “Personal consider ca taierile ilegale de paduri reprezinta un atentat la siguranta nationala. Dupa ce facem analiza in CSAT vom ajunge la anumite concluzii si cu siguranta se poate imagina si o modificare a legislatiei. Este posibil”, a spus KLAUS IOHANNIS.

In ceea ce priveste situatia cardului de sanatate, KLAUS IOHANNIS a spus ca a discutat cu ministrul Sanatatii. “Domnul ministru Banicioiu a fost la mine, mi-a prezentat situatia, am discutat si despre alte chestiuni, de exemplu despre Institutul Cantacuzino si m-a informat asa cum a considerat domnia sa. Concluzia este ca a fost prost pregatita implementarea cardului. Daca vreti mai exact, consider in continuare ca populatia a fost insuficient de bine informata. Ar fi fost nevoie de o campanie nationala de informare ampla si atunci o buna parte din sincopele care au aparut nu ar fi aparut, ar fi putut fi evitate relativ usor”, a declarat seful statului.