KLAUS IOHANNIS sesizeaza CCR in cazul DAN SOVA. UPDATE

Presedintele KLAUS IOHANNIS a trimis joi presedintelui Curtii Constitutionale a Romaniei, AUGUSTIN ZEGREAN, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public – Parchetul de pe langa ICCJ si CSM si Parlament cu privire la omisiunea Camerei si Senatului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere sau arestare a unui parlamentar, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.

UPDATE 16.51: Cererea presedintelui KLAUS IOHANNIS a ajuns la CCR. Judecatorii se vor da vineri un termen pentru solutionarea cerereii.

“Va solicit sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti”, afirma KLAUS IOHANNIS in cererea transmisa presedintelui CCR.

KLAUS IOHANNIS arata ca in conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constitutie, republicata, cele doua Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justitiei, potrivit legii, cu cereri de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati si senatori in dosare ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie.

Citeste si: LAURA CODRUTA KOVESI cere CSM sa SESIZEZE CCR in cazul DAN SOVA

El indica faptul ca pe 25 martie, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a fost inscrisa cererea de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a deputatului THEODOR NICOLESCU aprobata cu 174 de voturi pentru si 99 de voturi impotriva, hotararea fiind adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constitutie. La aceeasi data, pe ordinea de zi a Senatului au fost inscrise doua cereri de incuviintare a retinerii si arestarii preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Valcov si Dan Sova. Iohannis aminteste ca cererea referitoare la Darius Valcov a intrunit 97 de voturi pentru si 48 de voturi impotriva, 5 fiind anulate, iar hotararea a fost adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constitutie.

De asemenea, supusa la vot, cererea referitoare la senatorul DAN SOVA a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra si cinci anulate si, motivat de faptul ca nu a intrunit voturile senatorilor, aceasta cerere a fost respinsa.

“Aplicarea diferita a normelor legale si regulamentare referitoare la majoritatea necesara incuviintarii acestor cereri a creat un statut juridic diferentiat intre deputati si senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) si ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constitutie, republicata, ce consacra un statut nediferentiat deputatilor fata de senatori. In mod concret, in timp ce la Camera Deputatilor, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati s-a hotarat, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, la Senat, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor senatori s-a hotarat, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majoritatii senatorilor. In acest mod, una dintre cererile mentionate a fost respinsa de Senat, pe motiv ca acestea nu au intrunit numarul de voturi necesare adoptarii”, precizeaza KLAUS IOHANNIS.

Citeste si: BLOCAREA UNOR CAUZE in Parlament INGRIJOREAZA CSM

In acest context, presedintele KLAUS IOHANNIS solicita CCR sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de catre Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, generat de omisiunea celor doua Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constitutie, republicata.

Seful statului prezinta motivele pentru care sunt intrunite conditiile existentei unui conflict juridic de natura constitutionala.

Astfel, el indica faptul ca Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, sunt autoritati publice.

“Conflictul este unul de natura juridica, avand in vedere ca izvorul acestuia il reprezinta inactiunea Parlamentului prin care nu a fost pusa in acord legea organica cu dispozitiile Legii fundamentale”, spune KLAUS IOHANNIS.

Seful statului mentioneaza ca in ceea ce priveste cererile de retinere, arestare sau perchezitie a senatorilor referitor la majoritatea necesara aprobarii prin hotarare a acestora, sunt aplicabile urmatoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai, art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit carora Senatul hotaraste asupra cererii cu votul majoritatii membrilor sai; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor prezenti.

Presedintele KLAUS IOHANNIS precizeaza ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2007 s-a statuat ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede altfel.

“In acelasi sens, mentionam si Decizia Curtii Constitutionale nr. 990/2008 privind constitutionalitatea dispozitiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) — referitor la majoritatea necesara adoptarii hotararilor Senatului privind cererile de urmarire penala in cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuand ca cererile anterior mentionate se aproba printr-o hotarare a Senatului, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, intrucat Constitutia nu prevede in aceasta situatie o alta majoritate necesara adoptarii acestui tip de hotarari”, se mai arata in cerere.

El subliniaza ca obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale genereaza obligatia de respectare a acestora de catre toate autoritatile publice, iar pe cale de consecinta, Parlamentul avea obligatia de a modifica art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul si art. 173 din regulamentul propriu de organizare si functionare.

“In consecinta, conflictul ivit este unul de natura constitutionala, purtand asupra competentelor Parlamentului care, in conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) si ale Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, avea obligatia constitutionala de a modifica dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, in sensul respectarii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Aceasta omisiune a generat un regim juridic diferit in solutionarea cererilor de incuviintare a retinerilor si arestarii preventive a unui deputat fata de un senator si a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie”, spune Iohannis.

Astfel, seful statului arata ca prin raportare la o majoritate — in esenta neconstitutionala — Parlamentul a blocat posibilitatea instantelor de judecata/procurorului de a se pronunta asupra temeiurilor cererii de arestare preventiva/retinerii in conditiile prevazute de lege, prin prisma imperativului asigurarii intereselor urmaririi penale sau a judecatii, si a fost incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si cel al obligativitatii unui comportament loial al autoritatilor publice fata de Constitutie.