Klaus Iohannis a susținut prima conferință de presă de la începutul pandemiei! Declarațiile președintelui

Președintele României, Klaus Iohannis, va susține, marți de la ora 18.00, la Palatul Cotroceni, prima conferință de presă din ultimele două luni. Reprezentanții mass media au fost invitați să participe, pentru a-i adresa întrebări șefului statului.

Update: Principalele declarații făcute de președintele Klaus Iohannis în cadrul conferinței de presă de la Cotroceni:

”A trecut o lună și jumătate de când a instituit starea de urgență. Din motive de siguranță am avut mai mult declarații de presă, am invitat jurnaliștii acreditați să vină la o conferință de presă.

După o lună și jumătate putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice. În această epidemie autoritățile, împreună cu medicii și cetățenii, au avut rezultate notabile. Societatea a dovedit că are maturitate. Se discută foarte mult despre măsurile de relaxare, se va ajunge și acolo.

O relaxare prematură ar fi fundamental greșită. Am pregătit și un grafic pe care îl puteți urmări. E un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează.

Am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi la un milion de locuitori. Am ajuns la diferențe foarte mari între state. În România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. Ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obținute greu.

Pericolul nu a trecut și este nevoie de maximă atenție. Din 15 mai e posibil să relaxăm anumite măsuri, nu înseamnă că revenim la viața noastră normală dinainte. În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală.

Rămân restricții în vigoare, nu ne putem întâlni mai mult de trei, nu putem merge la restaurant sau la mall, nu vom putea pleca din localitate dacă nu vom avea un motiv. Măsurile pe care le vom lua de reducere a restricțiilor vor fi graduale. Marile festivaluri probabil nu vor fi organizate în acest an, iar dacă se vor relua competițiile sportive, există probabilitatea să se reia fără spectatori.

Dacă după o măsură de relaxare crește numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi. În timpul stării de urgență măsurile au fost coercitive. Ușor usor autoritățile trebuie să se retragă și oamenii trebuie să preia responsabilitatea. Lucrurile vor evolua gradual.

Când a început epidemia de coronavirus rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, biocide, foarte puține medicamente. Acestea au fost achiziționate în timp record.

România are acum acces la 1,5 miliarde de euro care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, de medicamente.

Obligați de epidemie și împinși de pretențiile electoratului, guvernul a început să facă reforme. Nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă cu îngrădirea epidemiei. Avem un contraexemplu mare cât Casa Poporului, e Parlamentul, modul în care unele partide înțeleg să folosească această nenorocire pentru interesul lor electoral.

În Parlament am văzut un spectacol sinistru al politicienilor. Banii românilor au fost risipiți de guvernele pesediste. E trist ca după ani și ani de guverne pesediste să ne găsim în situația de a face față unei epidemii groaznice cu rezervele aproape goale.

Aceștia sunt politicienilor care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile. Este jalnic. Din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem gestiona economia, dar nu așa cu gesturi populiste, dăm la toată lumea…

Acești politicieni compromit viitorul întregii națiunii. Eu nu voi tolera așa ceva.

Întrebări și răspunsuri:

Întrebăre: Cum considerați că au gestionat autoritățile pandemia?

K.I: Am spus-o, autoritățile s-au comportat responsabil, au luat măsurile corecte și la timp. Măsurile economice sunt de bun simț și vor ajuta real economia.

Întrebare: Considerați că a exista la nivel european o coordonare?

K.I: Trebuie să recunoaștem că la început coeziunea a fost mai puțină. Comisia a încercat să vină cu măsuri care să sprijine statele membre și a reușit.

Întrebare: A apărut o discuție despre românii plecați la muncă în străinătate. Știați la cum au gestonat autoritățile această situație?

K.I: În fiecare an, mulți români au plecat la muncă în străinătate. După revoluție încoace probabil au plecat peste 4 milioane. Sunt și sezonieri. Oamenii care pleacă sezonieri, majoritatea pleacă fiind sub contract cu agenții, nu sunt organizați de stat. este alegerea lor. probabil e bine să ne gândim cum să le oferim un viitor în România. Se pare că la început au fost greșeli și cine a greșit trebuie să plătească.

Întrebare: Se discută despre amânarea datei alegerilor parlamentare. Sunteți de acord?

K.I: Sunt mai multe lucruri de care trebuie să țimen cont. Eperții ne spun că nu vom scăpa de acest virus. Este prematur să spunem că vom avea alegeri. Depinde de cum gestionăm noi epidemia. Important e să facem alegerile când nu reprezintă un pericol pentru populație. Nu sunt de acord să facem alegeri cât timp e epidemia. Dacă nu se pot ține în siguranță, trebuie amânate. Nu voi tolera să avem alegeri sub semnul epidemiei.

Întrebare: Selectarea unor sectoare?

K.I: Avem nevoie să aducem anumite producții în România, să încurajăm sectoare strategice să se relocheze în România. La începutul acestei pandemii am fost nevoiți să cumpărăm echipamente din țări care sunt foarte departe de noi, nu geografic, ci al percepții democratice. Părerea mea e că va exista o regândire și reașezare a lanțului de producție.

Întrebare: Ce soluții au părinții care trebuie să se întoarcă la muncă?

K.I: Există o legislație în vigoare care permite să stea acasă dacă scoala e închisă. Cred că foarte mulți au o problemă cu asta. dar ce problemă ar avea dacă ar trimite la școală și copilul ar aduce boala acasă. Își va găsi fiecare familie o soluție proprie.

Întrebare: Informație eronată cu redeschiderea scolilor din Franța?

E un studiu făcut de Institutul Pasteur. Am zis că există un exemplu care ne arată că situația e complicată. Decizia de a nu se deschide școlile din România nu s-a bazat pe acest exemplu. Nu se poate realiza distanțarea socială.

Elevii din ani terminali nu sunt obligați să meargă la scoală. Nu e nimeni obligat să meargă la școală. Dacă vor să se pregătească de acasă nu este nicio problemă. Pot să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie, să nu se deschidă școlile.

Întrebare: Deschiderea stadioanelor, mall-urilor?

K.I: Putem să comunicăm săptămâna viitoare dacă vom lua o decizie dacă continuăm cu stare de urgență sau găsim o variantă. Sunt exemple de posibile măsuri.

Întrebare: Cum va ajuta statul cetățenii pentru a reveni economic și social?

K.I: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas. Nu putem să spunem acum despre ce vom prevedea peste maxim două săptămâni. Vom ști abia în octombrie noiembrie dacă va exista un al doile val. Apar și oportunități în piața muncii, pentru noi afaceri.

Întrebare: Cum va fi respectat dreptul la educație în contextul în care elevii din mediul rural nu au acces la internet?

K.I: Ministerul va veni cu soluții, probabil, cu achiziții de tablete. Este o preocupare pe care eu o am de multă vreme, în conducerea ministerului există multe dicuții pentru a rezolva aceste chestiuni. Am discutat ce trebuie să facă ministerulul în timpul verii. Am pretenția și am găsit că la minister se vede la fel chestiunea: să avem ghiduri și pentru dascăli.

Întrebare: După 15 mai aveți posibilitatea de a prelungi starea de urgență sau guvernul va decide stare de alertă?

K.I: Noi discutăm aceste variante de două săptămâni. Decizia nu o vom lua mâine. Decizia dacă vom prelungi sau va fi stare de alertă o vom lua poate săptămâna viitoare. Legislația secundară e aproape finalizată. Am vrut să fim pregătiți din timp și pentru o situație, și pentru cealaltă.

Întrebare: Ați vorbit despre o reevaluare a cheltuielilor. Sunteți de acord cu majorarea de 40% a pensiilor?

K.I: Această chestiune trebuie analizată cu mare atenție de guvernanți. Când vom avea suficiente date, la jumătatea anului, Guvernul trebuie să ia o decizie.

Vă spun o chestiune care mă privește pe mine: mi pare nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă a epidemiei. Dacă se va putea, nu se va putea sau cât se va putea va răspunde Guvernul.

Întrebare: Ați vorbit că nu vom mai fi nevoiți să mai umblăm cu acea declarație? Când vom avea nevoie după 15 mai?

K.I: Săptămâna viiitoare vom clarifica toate aceste chestiuni de detaliu. Am considerat că e bine ca românii să știe că există un termen la care începe relaxarea. Nu putem să stăm blocați cu toată țara.

Întrebare: Dacă după aceste măsuri, ce se întâmplă vom avea un val de îmbolnăviri?

K.I: Dacă din păcate vom avea un numă foarte mare de infecții, trebuie reevaluată măsură care a dus la aceste infecții.

Întrebare: Care ar trebui să fie solidaritatea suportată și de bugetari?

K.I: Solidaritatea nu trebuie să fie o măsură de coerciție. Trebuie să vină de la fiecare. Nu poate fi impusă. Dar pe de altă parte sunt foarte bucuros să constat că avem foarte mult din acest sentiment în societatea romanească. Cred că vor continua dovezile de solidaritate. Eu sunt convins că demnitarii vor înțelege că solidaritatea e importantă și în politică.

Întrebare: Ați primit informări de la servicii înainte de epidemie, și nu ar fi trebuit să fie măsuri mult mai restrictive?

K.I: Eu cred că noi am reacționat foarte bine și foarte repede. Au existat informări nu numai de la servicii, ci informări publice, de la OMS. Noi am ținut cont de acestea și Guvernul Orban a luat primele măsuri înanite de să avem un prim caz în România. Probabil noi ne-am mișcat mai repede și rezultatele se văd. România a reacționat la timp, proporțional și potrivit. Guvernul a făcut o treabă foarte bună.

Întrebare: Vi se pare că au existat unele excese din partea oamenilor legii și dorința de a da amenzi?

K.I: Si forțele de ordine au fost prezente și au acționat eficient. Am reușit să ținem această epidemie și aceste măsuri coercitive sub control.  Forțele noastre de ordine publică și-au făcut treaba foarte bine.

Întrebare. Ce mesaj aveți pentru micii întreprizători care și-au închis afacerile? Când se deschid cabinetele stomatologice?

Pentru antreprenorii care au probleme reale există o preocupare din partea guvernului. Vor fi măsuri care vin în sprijinul lor. Nu toate măsurile sunt pe masă astăzi.

Despre cabinetele stomatologice: După o analiză serioasă vom face comunicarea la timpul potrivit.Pentru majoritatea zonelor se lucrează la protocoale. Vrem să punem la punct toate detaliile. Vom comunica săptămâna viitoare când vom avea toate datele epidemiologice.

Întrebare: Ce ne puteți spune despre Legea vaccinării?

K.I: Pentru parlamentari mesajul meu e foarte simplu: fiți responsabili. E o perioadă foarte grea și ar fi nevoie ca toată zona să se concentreze pe rezolvarea crizei.

Întrebare: Ați avut un dialog cu liderul opoziției?

K.I: Eu sunt în legătură cu toți liderii politici din România. Că nu vorbim în fiecare zi e adevărat. Acest mit al lipsei de dialog este un mit.

Întrebare: Ce mesaj transmiteți românilor din Suceava? Acum 6 luni apreciați spitalul, acum au murit oameni?

K.I: Mesajul pe care l-am mai transmis. Am fost în Suceava nu doar o dată. Faptul că s-a ajuns cu acest oraș în carantină are foarte multe cauze și probabil un management defectuos al acestei epidemii. Au avut foarte mulți români veniți din străinătate. Respectați indicațiile autorităților ca să scăpați cât mai repede de această epidemie.

Întrebare: Când ați avut primele semne că s-ar putea ajunge la o epidemie?

K.I: Informațiile au fost puține la început și nu foarte lămuritoare. Și OMS a stat foarte mult până a decis că nu e doar o epidemie. Noi am reacționat imediat, la începutul lui februarie. Din grija PSD, în stoc nu a existat nimic, zero. Legislația nu a fost actualizată, chit că au avut mare grijă să-și actualizeze legislația pe insula respectivă.

Întrebare: Puteți garanta că nu vor exista probleme cu plata salariilor?

K.I: Eu pot să vă spun că am pus această întrebare mininstrului Finanțelor și mi-a garantat că nu vor exista astfel de probleme.

Întrebare: Când credeți că va fi reluată activitatea în turism?

K.I: Toate aceste detalii vor fi lămurite în cursul săptămânii viitoare. Nu putem să tratăm zona de servicii la pachet. E mai ușor să fie deschise hotelurile. Nu va fi posibil să funcționeze de la început restaurantul hotelului. Vom găsi soluții graduale. Eu pot să înțeleg foarte bine, dar trebuie să recunoaștem prioritară e sănătatea oamenilor. Se lucrează la pachete de sprijin pentru antreprenori.

Întrebare: Există un plan B pentru muncitorii români din străinătate dacă vor exploda cazurile de COVID-19?

K.I: Angajatorul e responsabil pentru aceste măsuri. Când au fost probleme, oamenii au fost tratați. La începutul crizei, unii au fost lăsați pe drumuri. MAE a organizat transporturi speciale. Consider că astfel de situații nu se vor repeta. pentru noi a fost o mare dezamăgire că o țară care i-a chemat, i-a folosit, apoi i-a scos pur și simplu pe stradă, să se descurce singuri.

Întrebare: Ce se întâmplă cu persoanele care nu-și permit măștile de protecție?

K.I: Cine nu-și permite să-și cumpere, și aici mă refer la persoanele defavorizate, le va primi gratuit din partea statului.

Întrebare: Nivelul de testare e sigur pentru relaxare?

K.I: Numărul de teste a fost o preocupare importantă. Adevărul e că s-a crescut foarte, foarte mult. Foarte multe aparate au existat, dar nu a existat personal.

Ministerul Sănătății s-a mișcat foarte bine și a luat toate măsurile. La întrebarea pe care am pus-o, am primit răspuns că nu suntem chiar la coada Europei.

Per milionul de locuitori, avem un număr rezonabil de teste. Observ că sunt foarte mulți care solicită testări în masă. Avem comunicări de la OMS că nu prea are rost să facem testări în masă. testările trebuie făcute la persoanele care prezintă un risc sau la suspecte. Testare se face la persoana suspectă nu la tot poporul. Avem două feluri de teste, unul rapid care nu e foarte sigur și testul molecular, care nu se face pe loc.

Întrebare: Au existat situații în care a părut că nu ați fost pe aceeași lungime de undă cu guvernul, de ce au apărut aceste diferențe de opinie?

K.I: Relația mea cu premierul și cu guvernul este excelentă. Vă spun de ce m-am implicat eu, din Constituție avem două părți ale executivului: presedintele și guvernul. Colaborarea e foarte bună, nu doar la nivel declarativ. Trebuie să fim realiști este o criză profundă și fiecare ministru are o încărcare enormă. Nu există nicio divergență, nicio falie.

Întrebare: Ce ne puteți spunde despre dublarea alocațiilor?

K.I: Este una dintre măsurile care trebuie foarte bine cântărite. Alocațiile au fost dublate deja, au trecut câteva luni. Și mie mi-ar plăcea ca românii să primească mai mulți bani, dar trebuie să fie un echilibru. Banii trebuie să vină de undeva. La mijlocul anului se va analiza și această măsură.

Întrebare: Despre achiziții?

Unde s-au făcut achiziții directe am solicitat atenție maximă. Cu siguranță parchetele vor veni cu datele. Să nu-și imagineze cineva că România e țara nimănui.

Întrebare: Despre testări, este o cifră rezonabilă?

Când vorbim de date științifice e bine să nu încurcăm datele. Pentru a nu complica percepția publică am venit cu graficul care arată rezultatul acțiunilor. Trebuie să intrăm într-o zonă de testare post-infectare.

Întrebare: La ce capacitate de testare ar trebui să ajungă România ca ridicarea restricțiilor să se realizeze?

K.I: Cu cât mai multe testări, cu atât mai bine.

Știre inițială

Conform Digi 24, este de așteptat ca președintele Iohannis să facă o serie de precizări importante referitoare la măsurile care vor fi luate după data de 15 mai, când expiră starea de urgență. Potrivit sursei citate, miercuri, președintele Klaus Iohannis va avea discuții la Palatul Cotroceni, cu premierul Ludovic Orban, pentru a stabili detaliile pe acest subiect.

Sursele politice citate de Digi 24 susțin că Guvernul și Președinția analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis. Este o măsură necesară pentru a putea fi menținute, legal, unele dintre restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi închiderea restaurantelor și a altor domenii de activitate cu public.

Sursa foto: presidency