![](data:image/svg+xml;charset=utf-8,<svg height="372" width="620" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" version="1.1"/>)
Laura Codruta Kovesi a mai spus, la conferinta din capitala Bulgariei, ca, pana la crearea DNA, procesele pentru cazuri de coruptie in Romania au vizat mai ales doctori si profesori. Ea a remarcat ca pe fondul numarului mare de condamnari, anul trecut instantele au returnat DNA doar patru cazuri.
![](data:image/svg+xml;charset=utf-8,<svg height="1" width="1" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" version="1.1"/>)
Sefa DNA a adaugat ca activitatea institutiei pe care o conduce este mult criticata, dar ea nu crede ca procurorii sunt prea agresivi. Laura Codruta Kovesi a subliniat ca nici nu se pune problema ca procurorii sa incalce legea intrucat ei sunt controlati in mod direct de tribunal. ”Noi strangem probe, celelalte decizii sunt luate de catre instanta”, a explicat ea.
La randul sau, presedintele Curtii Supreme de Casatie bulgare, Lozan Panov, s-a referit la “toleranta judiciara” cu privire la coruptie la nivel inalt in Bulgaria. Lozan Panov a afirmat ca, spre deosebire de Laura Kovesi, el “nu are un Klaus Iohannis bulgar care sa-l sustina” si a remarcat ca, atunci cand cele doua tari au aderat la Uniunea Europeana, Bulgaria era inaintea Romaniei, ceea ce nu mai este cazul in prezent.
In opinia magistratului bulgar, schimbarea in Romania s-a produs odata cu crearea DNA. Modelul romanesc de eforturi anticoruptie a dat nastere unor reactii diverse in Bulgaria, tara criticata de Comisia Europeana pentru lipsa de rezultate in incarcerarea politicienilor de rang inalt judecati pentru fapte de coruptie, noteaza Novinite.com. In timp ce sistemul judiciar din Bulgaria este de parere ca modelul romanesc ar trebui urmat, alti demnitari bulgari, precum procurorul-sef Sotir Tatarov, sustin ca problemele pot fi rezolvate numai daca are loc o reforma a magistraturii bulgare.