Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi și în Comisia LIBE, pentru șefia Parchetului European

Laura Codruța Kovesi va fi audiată, marți după-amiază, la Bruxelles, în comisiile de specialitate din Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european.

Update 2: Europarlamentarii din Comisia LIBE au votat miercuri candidații pentru funcția de procuror-șef al Parchetului Uniunii Europene. S-a schimbat procedura: se votează pentru doar pentru un singur candidat. Până acum, fiecare candidat primea 3, 2 sau 1 vot.

Laura Codruța Kovesi a câștigat votul în Comisia LIBE, cu 26 de voturi. Candidatul francez a primit 22 de voturi, iar cel din Germania un singur vot. Procurorul șef va fi numit printr-o decizie comună a Parlamentului Europei și a Consiliului. Laura Codruța Kovesi a fost preferată de eurodeputați, în timp ce candidatul francez a fost preferat de Consiliu. Urmează negocieri între părțile implicate pentru a merge mai departe cu un singur nume.

Update: Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT), după audierile din Parlamentul European pentru șefia Parchetului European, urmată de candidatul francez Jean-François Bohnert, cu 11 voturi. Procurorul german Andres Ritter a obținut un singur vot.

Cei trei candidați pentru șefia Parchetului European au fost audiați marți în comisiile LIBE și Cont.  Dacă votul din Comisia CONT a fost anunțat marți seara, votul din Comisia LIBE este așteptat miercuri, după ora 11,00, ora Bruxelles-ului, adică 12,00, ora României.

Dacă cele două comisii vor avea rezultate diferite, se va negocia probabil între președinții celor două comisii (britanicul Claude Moraes – LIBE, de la socialiști, și germana Ingeborg Grassle, – CONT, de la popularii europeni).

Votul direct și secret al fiecărui membru de comisie o dezavantajează pe Kovesi, față de varianta în care ar fi votat doar coordonatorii de grupuri din fiecare comisie. Astfel, dacă fiecare membru de comisie votează, există posibilitatea ca anumiți europarlamentari, chiar din grupuri politice europene favorabile lui Kovesi, să voteze împotriva ei. Un exemplu ar fi al europarlamentarilor maghiari FIDESZ, membri ai Partidului Popular European, sau polonezi PiS, membri ai Grupului Conservatorilor (ECR). Aceștia provin din state care nu au aderat la mecanismul Procurorului european și care au guverne cu poziții apropiate de cele ale guvernului PSD-ALDE din România, în raport cu Bruxelles-ul.

Pe 20 februarie, Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, în cadrul votului în COREPER, care reunește ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert (58 de ani), cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, Andrés Ritter (54 de ani), fiecare cu câte 29 de voturi, potrivit unor surse diplomatice. În cazul în care Parlamentul European va desemna un alt candidat decât cel desemnat de Consiliul COREPER, se va trece la negocieri între cele două instituții și apoi Consiliul va trebui să dea un vot final.

Votul a fost secret, dar Guvernul României, prin premierul Dăncilă și ministrul Justiției, Tudorel Toader, au indicat că nu o va susține pe candidata româncă.

Germania nu-și susține neapărat candidatul la șefia Parchetului UE, pentru că sunt intersați să obțină un alt post, mai important în UE, cel de șef al Băncii Centrale Europene, deținut acum de Mario Draghi (Italia), căruia îi expiră mandatul în mai. În schimb, candidatul francez se bucură de susținerea guvernului său.

Știre inițială:

Fosta șefă DNA este unul dintre cei trei candidați preselectaţi de o comisie de experţi, împreună cu un francez și un german, care vor fi audiați pentru acest post. În plină procedură de candidatură, contestată de Guvernul PSD-ALDE, Kovesi a fost chemată la Secția de anchetare a magistraților, fiind anunțată că are calitatea de suspect într-un dosar penal.

Biroul de presă al Parlamentului European informează că, marți, în cadrul unei audieri publice organizate de Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a PE, la care va participa şi Comisia pentru control bugetar (CONT), eurodeputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi pentru primul post de procuror-şef european: Jean-François Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania.

Laura Codruța Kovesi nu are susținerea executivului din România. Viorica Dăncilă a declarat în cursul săptămânii trecute că aceasta nu a fost nominalizată de Guvernul României pentru Parchetul European și, în consecință, nu își va exprima susținerea pentru Kovesi.

Conform agendei oficiale, audierile se vor desfășura în intervalul orar 16.30-20.15 (ora României).  Fiecare candidat va fi audiat timp de 75 de minute, iar două tremi din timpul alocat va fi pentru întrebări și răspunsuri.

Procurorul-şef european este numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliul UE (instituţie pe care România o prezidează în această perioadă). Acesta va conduce Parchetul European (EPPO), responsabil cu investigarea infracţiunilor împotriva bugetului UE și care se aşteaptă să fie operaţional până la finalul anului 2020. Procurorul-șef european va avea un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Contracandidații Laurei Codruța Kovesi la acest post sunt francezul Jean-François Bohnert (58 de ani) și germanul Andrés Ritter (54 de ani). Citește aici mai multe despre cei doi.

Cei trei procurori au fost selectați de o comisie de experți constituită la nivel european, care i-a ales după intervievarea a 11 candidați, care, la rândul lor, se calificaseră până la faza interviurilor, în cadrul unui proces de selecție mai lung. Laura Codruța Kovesi s-a calificat prima pe această listă scurtă transmisă de comisia de selecție.

Săptămâna trecută, la nivelul Consiliului a avut loc un vot secret asupra celor trei candidați, în cadrul unei reuniuni a Comitetului reprezentanților permanenți ai Uniunii Europene – COREPER, ce reunește ambasadorii statelor UE la Bruxelles, fiind stabilită o listă preferențială de candidați. Potrivit unor surse diplomatice, la acest vot din COREPER Kovesi s-ar fi clasat pe locul 2. Mai exact, pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, fiecare cu câte 29 de voturi.

Parlamentul European derulează la rândul său procedura separată de numire a procurorului-șef european, Comisia LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne) fiind cea competentă în acest proces, însă în ultimele zile și Comisia CONT (control bugetar), care se ocupă de directiva privind protejarea intereselor financiare ale UE (fonduri europene), a cerut sa participe la audieri și la votul asupra procurorului-șef european.

În Comisia LIBE, din care face parte și eurodeputata Monica Macovei, cea care a coordonat raportul actului normativ de înființare a Parchetului European, Kovesi câștigase o susținere importantă, în primul rând de la grupul Popularilor Europeni (PPE), cel mai mare, dar și de la ALDE sau de la Verzi au fost atitudini favorabile ei.

În Comisia CONT, dintre europarlamentarii români, unul dintre vicepreședinți este Cătălin Ivan, independent, fost PSD-ist, un dușman al lui Liviu Dragnea. Foarte importanți la voturile din comisii sunt însă coordonatorii de grupuri.

Cum se vor desfășura audierile

Președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, a transmis membrilor forului, la finalul săptămânii trecute, detalii despre audierea candidaților la șefia Parchetului European.  Astfel, audierea fiecărui candidat va dura 75 de minute, începând cu declarația candidatului, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri a membrilor LIBE (două treimi din timpul alocat) și a membrilor CONT (o treime din timpul alocat).

Grupurile politice pot distribui timpul alocat în aceste două intervale de timp (fiecare întrebare și răspuns va dura 3 minute: un minut pentru întrebare și două minute pentru răspuns).

După audiere, coordonatorii LIBE vor avea o ședință pe 27 februarie pentru deliberările cu privire la candidați. După negocieri, un singur candidat va fi propus votului plenului Parlamentului European, care va lua decizia prin majoritate absolută.

Pe 27 februarie, și Comitetul COREPER are o nouă reuniune programată. Dacă Parlamentul European și Consiliul UE nu vor ajunge la același candidat pentru a fi numit, cele două instituții colegiuitoare vor trebui să negocieze în continuare.

Sursa foto: realitatea