PROIECTUL de LEGE privind REDUCEREA CAS, postat pe site-ul Ministerului de Finante

Ministerul Finantelor a postat in dezbatere proiectul privind reducerea CAS, aratand ca masura va majora fondurile ramase la dispozitia angajatorului, care pot fi folosite pentru noi posturi, numarul contribuabililor si veniturile pe care sunt aplicate contributiile, transmite agentia Mediafax. 

In documentul prezentat pe site-ul ministerului se arata ca promovarea proiectului de lege privind reducerea contributiilor de asigurari sociale este determinata de regresia sistemului romanesc de impozitare a muncii, generata de nivelul cotelor contributiilor sociale care actioneaza ca un factor descurajator pentru ocuparea fortei de munca si pentru stimularea mediului de afaceri si a investitiilor, si de faptul ca sistemul asigurarilor sociale sufera distorsiuni care reduc baza impozabila pentru contributiile la pensii, dar si pentru asigurarile de sanatate.

Ministerul face referire si la existenta pe piata muncii a unei mari presiuni fiscale asociata nivelului ridicat al contributiilor de asigurari sociale care alimenteaza sistemul de pensii si care determina necesitatea diminuarii sarcinii fiscale suportate de angajator, luand in considerare faptul ca doua treimi din contributia datorata la sistemul de pensii reprezinta contributia angajatorului. Astfel, arata Finantele, Romania se confrunta cu o rata scazuta a participarii pe piata muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator, determina o cerere redusa de forta de munca.

Mondo News iti recomanda si: Guvernul ar putea lua o decizie controversata pentru a acoperi golul lasat de reducerea CAS

“Initiatorii prezentului proiect de lege urmaresc diminuarea poverii fiscale pe piata muncii prin promovarea masurii de reducere a cotei de contributie de asigurari sociale datorata de angajator cu cinci puncte procentuale. Implementarea acestei masuri este deosebit de necesara mediului de afaceri din Romania, iar amanarea implementarii acesteia nu ar face altceva decat sa franeze bunul mers al economiei si chiar sa tina la distanta potentialii mari investori, care, sunt intotdeauna atrasi de un mediu fiscal avantajos si predictibil”, se arata in proiect. 

Autoritatile se asteapta ca reducerea CAS sa creasca fondurile ramase la dispozitia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de munca, contribuind astfel la cresterea bazei de calcul a contributiilor sociale, sa creasca si numarul de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contributii/beneficiari si a masei de impunere, respectiv sa majoreze venitul asupra caruia se aplica contributia, si sa stimuleze mediul de afaceri si sa reduca rata efectiva de taxare a muncii.

In proiectul de lege, prezentat anterior de Mediafax, se arata ca iImpactul negativ generat asupra bugetului prin reducerea CAS, calculat la 4,8 miliarde lei pe 2015, va fi acoperit de Guvern, printre altele, din sume atrase prin controale la persoane fizice cu venituri mari, dar si cu surse din strainãtate si prin recuperarea debitelor cu noua Lege a insolventei.

Citeste si: GUVERNUL NU A CONVINS FMI CA POATE ACOPERI GOLUL DE VENITURI REZULTAT IN 2015 DIN REDUCEREA CAS

Pentru a obtine mai multi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori catre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaratiei de venit din strainatate.

Alte surse pe care Guvernul le ia in calcul pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ sunt imbunatatirea sistemului de colectare a impozitelor si taxelor ce vizeaza recuperarea arieratelor fiscale inregistrate de contribuabilii mijlocii, prevenirea si combaterea muncii nedeclarate si/sau subdeclarate, in scopul sprijinirii concurentei loiale in mediul de afaceri si a protejarii angajatilor prin cresterea nivelului de securitate sociala, dezvoltarea analizei de risc generalizata la nivelul intregii activitati de administrare fiscala, in baza informatiilor de natura fiscala despre contribuabili, precum si dezvoltarea aplicatiilor informatice in vederea efectuarii de analize ale rezultatelor actiunilor de inspectie fiscala, in scopul confirmarii criteriilor de risc si a furnizarii de informatii pentru analizele de risc viitoare, intarirea controlului vamal, continuarea simplificarii accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilitatii de accesare a informatiilor privind propriile obligatii fiscale (S.M.S., e-mail) si a platii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie, continuarea simplificarii declaratiilor fiscale precum si dezvoltarea declararii electronice, implementarea procedurilor si dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informatii cu statele membre UE incepand cu anul 2015 in conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

Guvernul considera, in acelasi timp, ca modificarile survenite asupra Legii insolventei 85/2006 vor permite recuperarea debitelor curente si diminuarea volumului arieratelor si se bazeaza la incasari suplimentare pe finalizarea demersurilor necesare organizarii activitatii Directiei Generale Antifrauda Fiscala, care sa permita operationalizarea completa a acestei structuri, dar si pe intensificarea verificarilor la persoanele fizice cu averi mari, conform Codului de procedura fiscala, si relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori catre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaratiei de venit din strainatate.

Pentru acest an, impactul negativ va fi compensat din veniturile incasate suplimentar din impozitul pe constructii. Astfel, conform documentului, impozitul pe constructii proiectat pentru anul 2014, in valoare de 488 milioane lei, a fost declarat la o valoare de 1,449 miliarde lei si incasat la primul termen de plata in suma de 710,4 milioane lei.

Documentul reduce cotele platite de angajatori, in functie de conditiile de munca, pentru contributia de asigurari sociale datorata sistemului public de pensii de la 20,8% la 15,8% pentru conditii normale de munca, de la 25,8% la 20,8% pentru conditii deosebite de munca si de la 30,8% la 25,8% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca.

Impactul negativ total este calculat la 850 milioane lei pentru acest an, la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei pentru 2017 si tot la 5,5 miliarde lei pentru 2018.