Legea privind Noul Cod Penal va fi reanalizata, intalnire de urgenta Antonescu-Ponta

Intalnire de urgenta intre co-presedintii USL Crin Antonescu si Victor Ponta, joi seara, dupa reactiile dure starnite de modificarile la Codul Penal si mai ales dupa ce ambasadori ai mai multor tari, precum Franta, Germania, Olanda sau Marea Britanie au mers, ieri, in Parlament, pentru a-i lua la intrebari pe alesi despre fiecare articol modificat.

Criticile virulente la adresa modificarilor facute la Codul Penal au impus o reanalizare a legii privind Codul Penal. Crin Antonescu si Victor Ponta au anuntat ca legea va fi re-analizata pentru a fi corectate prevederile care le acorda alesilor un plus de imunitate.

Premierul sustine ca nu a stiut despre modificarile aduse Codului Penal, dar a admis ca cele doua legi controversate trebuie sa fie rediscutate. “Este necesar ca aceste doua proiecte sa fie analizate si cu alte institutii cu atributii in domeniu, precum Ministerul Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si Parchetul General, dar si cu oficiali ai Comisiei Europene.”, spune Victor Ponta.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ca nu a fost suficient si corect informat in legatura cu modificarile aduse Codului Penal si a cerut repunerea in discutie in plenul Camerei Deputatilor.

“Sa o repuna in discutie in plenul Camerei Deputatilor pentru o discutie transparenta, deschisa, amanuntita, cu argumente. Toate acele modificari care s-au adus si care pot fi interpretate ca fiind in scopul unei superimunitati a parlamentarilor”, spune Crin Antonescu.

La randul sau, presedintele Traian Basescu a calificat drept o tentativa de hotie faptul ca alesii si-au votat excluderea din randul functionarilor publici pentru a nu fi trasi la raspundere daca s-ar afla intr-un conflict de interese.

“Este o tentativa de hotie ordinara. Astia sunt ca hotul prins la furat cu ceasurile la iesirea din casa, ce sa faca, lasa ceasurile si pleaca. Sper ca vor face pasul inapoi”, spune Traian Basescu.

Alesii au fost vizitati pe rand de ambasadorii Germaniei, Olandei, Frantei si Marii Britanii. 

Presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Bogdan Ciuca, a declarat, joi, ca discutiile avute cu ambasadorii au avut ca scop “clarificari pe fiecare articol in parte” in ceea ce priveste modificarile aduse la Codul Penal, el precizand ca vor urma si alte intalniri. Presedintele Comisiei juridice a mentionat ca “mai urmeaza si alte intalniri”. El a apreciat totodata ca va trebui sa fie o decizie politica ce se va intampla cu proiectele de lege.

“Nu au fost abordari si aprecieri politice. A fost vorba doar de clarificari benefice deschise si concrete pentru ambele parti si cred ca ei s-au lamurit ca nu este vorba despre o problema de fond, ci una de aspect si de comunicare. Pe de alta parte trebuie sa recunoastem, ca am avut de suferit mult la capitolul comunicare. Ar fi trebuit sa iesim noi, cei din Comisia Juridica, sau Parlamentul pentru fiecare modificare din Codul Penal in parte. Nu vreau sa trag concluzii in locul domnilor ambasadori, ar fi nepoliticos si in plus mai urmeaza si alte intalniri. Vreau sa mai subliniez inca o data ca nu a fost vorba de consideratii politice, ci numai de consideratii tehnice”, a declarat Ciuca, dupa discutiile cu reprezentantii ambasedelor straine”, a declarat Ciuca.

Bogdan Ciuca a tinut sa sublinieze ca Parlamentul ar fi trebuit sa vina cu argumente, in conditiile in care ambele proiecte sunt depuse de circa un an si ceva, iar la modificarea Codului Penal au fost prezente toate grupurile parlamentare.

“Legile nu sunt controversate se abordeaza subiecte sensibile, insa cu siguranta daca gaseasm o alta modalitate de dezbatere publica si am fi explicat mai bine, probabil alta era situatia acum. Cu siguranta Parlamentul ar fi trebuit sa vina cu argumente pe Codul Penal, ambele proiecte sunt depuse de aproape un an si ceva, aproape un an are si legea amnistiei, iar legile sunt niste amendamente, nu stiu ce institutii sau persoane au fost interesate sa denigreze proiectele. De cand au fost depuse nimeni nu a venit sa conteste sau sa spuna ceva de rau de aceste legi. Toate grupurile parlamentare au fost prezente.  

Ciuca a atras atentia ca este o diferenta mare intre continutul Codului Penal si ce a ajuns in presa si a subliniat ca nicio persoana condamnata pentru infractiuni de violenta omor, viol, persoane condamnate pentru fapte de coruptie nu vor beneficia de aceste legi.

“Este o diferenta mare inte continutul legilor si ce a ajuns in presa. Tin sa precizez, nicio persoana condamnata pentru infractiuni de violenta omor, viol, persoane condamnate pentru fapte de coruptie nu va  beneficia de aceste legi. Tot ce prevede Codul Penal ca si limita de inchisoare peste 7 ani sunt excluse de la aceasta lege. Toate grupurile parlamentare au fost prezente la modificarea Codului Penal”, a mai precizat Bogdan Ciuca.

Ambasadorii Frantei, Olandei, Marei Britanii si Germaniei se afla la Parlament, joi, pentru a discuta cu conducerea Comisiei Juridice despre super-imunitatea demnitarilor. Diplomatii straini au fost primiti la cererea acestora.

Ambasadele statelor mentionate au cerut, miercuri seara, sa se intalneasca cu bordul Comisiei Juridice. La intalnire este prezent Bogdan Ciuca (PC), presedintele Comisiei Juridice.  

Intalnirile nu au fost anuntate public, iar discutiile au loc in cabinetul presedintelui Comisiei juridice, Bogdan Ciuca. La discutii participa doar o parte a membrilor comisiei.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati, potrivit Mediafax.

Astfel, Ambasada SUA la Bucuresti a sustinut, intr-un comunicat, ca amendamentele la Codul Penal adoptate marti “ar reprezenta un pas inapoi pentru Romania” si actiunea Parlamentului “este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia Romaniei”.

Si Ambasada Olandei la Bucuresti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, ca urmareste cu ingrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputatilor a scos presedintele si parlamentarii din categoria functionarilor publici.

“Ambasada Republicii Federale Germania la Bucuresti sprijina eforturile continue de combatere a coruptiei ale Guvernului Romaniei si ale organelor de urmarire penala. Din perspectiva noastra, este decisiv ca activitatea diferitelor institutii care sprijina, protejeaza si dezvolta statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constitutionala – sa se desfasoare fara presiune politica si neingradit”, a precizat, la solicitarea Mediafax, Andrea Stohr, sefa sectiei de presa a misiunii diplomatice.

Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat ca este ingrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerand ca ANI si DNA sunt motorul reformei in viata publica in Romania si ca este important sa fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Intrebat de jurnalisti ce pozitie are fata de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii si presedintele sunt scosi din categoria functionarilor publici si nu mai pot fi anchetati pentru o serie de infractiuni, Martin Harris a spus ca este “ingrijorat de aceasta problema”.

“Eu cred ca ANI si DNA au avut realizari foarte importante pentru Romania, de fapt aceste institutii sunt motorul reformei in viata publica in Romania”, a spus diplomatul, adaugand ca este foarte important ca si ANI si DNA sa aiba sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.

Activitatea institutiilor care protejeaza statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constitutionala, trebuie sa se desfasoare fara presiune politica, a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, Andrea Stohr, sefa sectiei de presa a misiunii diplomatice.

“Ambasada Republicii Federale Germania la Bucuresti sprijina eforturile continue de combatere a coruptiei ale Guvernului Romaniei si ale organelor de urmarire penala. Din perspectiva noastra, este decisiv ca activitatea diferitelor institutii care sprijina, protejeaza si dezvolta statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constitutionala – sa se desfasoare fara presiune politica si neingradit”, a precizat Andrea Stohr.

Aceasta a mai spus ca “integritatea celor care imbraca functii publice, intre care se numara si parlamentarii, constituie – si dincolo de aspectele de natura penala – un important semnal pentru dezvoltarea unei culturi politice a responsabilitatii in Romania”. “Pe acest fundal, urmarim cu atentie si ingrijorare actualele masuri legislative”, a punctat Stohr. 

Comisia Europeana a atras atentia ca amendamentele de la Codul Penal vor fi reflectate in raportul MCV, din ianuarie. “Atunci cand e vorba de oficiali care detin functii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie sa se supuna regulilor in materie de coruptie si conflict de interese”, afirma purtatorul de cuvant al Comisiei Europene.

“Am subliniat in rapoartele precedente – si cred ca pozitia Comisiei Europene este clara – ca atunci cand e vorba de oficiali care detin functii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie sa se supuna regulilor in materie de coruptie si conflict de interese. Principiul potrivit caruia toti cetatenii sunt egali in fata legii este foarte important pentru CE”, spune Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene.

OSCE cere autoritatilor romane sa nu reintroduca insulta si calomnia in Codul Penal

“Incriminarea discursului poate pune frana dezbaterilor si poate fi folosita pentru a proteja oficialii de critici. Teama de acuzatii penale ar putea duce la autocenzura si, in cele din urma, poate avea un efect nedorit asupra jurnalismului de investigatie. De aceea, sunt ingrijorata de recentele amendamente legislative”, a declarat Mijatovic, care a condamnat si modul in care societatea civila “a fost omisa de la procesul de consultare”.

Reprezentanta OSCE a precizat ca Romania a facut “un pas important” in 2006 cand a dezincriminat insulta si calomnia.

“Sper ca aceste amendamente nu vor fi finale si fac apel la autoritatile competente din Romania sa le respinga, deoarece ele reprezinta un serios regres pentru libertatea mediei din Romania”, a mai spus Dunja Mijatović.

Ea a subliniat ca jurnalistii romani trebuie sa poata informa “societatea asupra unor chestiuni de interes public fara teama de a fi urmariti penal”.

Intre timp, judecatorii de la Curtea Suprema au sesizat Curtea Constitutionala, care va analiza modificarile aduse Codului Penal pe 15 ianuarie.
In aceste conditii documentul nu va fi trimis deocamdata spre promulgare.