Procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat pentru 20 mai

Liviu Dragnea ar urma să fie audiat, luni, la ICCJ în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat în prima instanță la trei ani și jumătate de închisoare.

Update 2: Procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat pentru 20 mai. Liderul PSD a susținut din nou în fața magistraților instanței supreme că este total nevinovat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat luni, pentru 20 mai, judecarea dosarului angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.

Procuroarea DNA spune că se opune cererilor de amânare a sentinței după decizia Curții Constituționale. “Consideram ca se încearcă tergiversarea procesului, în condițiile în care, asa cum se știe, un membru al completului de judecata urmează sa se pensioneze”. Urmează o nouă pauză, pentru a se decide dacă se acceptă cererile de amânare până după decizia CCR sau se resping.

Update: Mai mulți protestatari, dar și susținători ai lui Liviu Dragnea s-au adunat în fața Curții Supreme, unde liderul PSD a venit pentru a fi audiat la ce ar putea fi ultimul termen al procesului în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care a fost condamnat în prima instanță la trei ani și jumătate de închisoare. Trei persoane au fost ridicate și duse la audieri. Liviu Dragnea este în sală, ședința de judecată a început. 

Înainte de audierea inculpaților, unul dintre avocați cere recuzarea judecătoarei Encean pe motiv că soțul acesteia ar avea legături cu PSD. Ședința se suspendă pentru jumătate de oră.

Știre inițială

Acesta ar putea fi ultimul termen, după care instanța să rămână în pronunțare și să dea sentința într-o săptămână sau două. Strategia avocaților – vor cere un nou termen, până la decizia din 19 aprilie a Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători. Procesul este programat să înceapă la ora 11.00.

Sunt trei scenarii posibile:

Luni se încheie dosarul și se pronunță și sentința, varianta cel mai puțin plauzibilă, în opinia avocatului. Într-o astfel de situație, nu mai folosește o eventuală decizie favorabilă a Curții Constituționale, care nu mai poate fi invocată nici prin căi extraordinare.

Se acordă un termen de judecată special pentru a se pronunța CCR, așa cum vor solicita avocații luni.

Încheierea procesului și amânarea pronunțării pentru 1-2 săptămâni, variantă considerată cea mai plauzibilă.

Completul de la instanța supremă care îl judecă pe Dragnea este format din judecătoarele Simona Daniela Enceanu, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera și Rodica Aida Popa. Între timp, unul dintre judecători, Luciana Mera, a solicitat pensionarea, iar cererea i-a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii, astfel că ea ar urma să se pensioneze din 1 iunie.

Dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman (DGASPC) Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, începând din septembrie 2018, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.

Precedentul termen în acest dosar a fost în 18 martie, când ar fi trebuit audiat Liviu Dragnea, dar acesta a cerut și obținut o nouă amânare din motive medicale, el fiind internat la o clinică privată după ce a acuzat dureri de spate. De altfel, din septembrie, procesul a fost amânat în nenumărate rânduri, după ce Dragnea a contestat formarea completurilor de 5 judecători.

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica – la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, lucrând de fapt la PSD Teleorman.

DNA arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman și ar fi determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată la DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii instanței supreme notează că liderul PSD “a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. De asemenea, magistrații arată în motivare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

Liviu Dragnea a descris sentința drept “o execuție în masă” în care au fost condamnați 9 oameni pentru a se “justifica” și condamnarea sa. La o zi după condamnare, Liviu Dragnea spunea că va avea o atitudine “mult mai fermă și mai radicală”, cerându-și totodată iertare “miilor de români” care “stau în pușcărie” sau sunt “târâți prin tribunale” pe baza unui “articol sovietic” (privind abuzul în serviciu).

“Îmi cer iertare miilor de români, care unii stau în pușcărie pe un articol neconstituțional, alții sunt târăți în tribunale pe baza aceluiași articol sovietic. Îmi cer iertare pentru că s-a lungit atât de mult modificarea Codului Penal”, spunea Dragnea, într-o declarație de presă pe holurile Parlamentului, în care a apărut înconjurat de liderii PSD.

În tot acest timp, Liviu Dragnea a încercat să scape de condamnare și să forțeze adoptarea unor Ordonanțe de urgență privind modificarea Codurilor penale sau contestația în anulare pe deciziile definitive ale instanțelor, iar ultima carte pe care a jucat a fost Curtea Constituțională.

Sursa foto: adevarul