LOVITURA PENTRU PARLAMENTARI. IOHANNIS RETRIMITE LEGEA PENSIILOR SPECIALE INAPOI IN PARLAMENT

Presedintele Romaniei, KLAUS IOHANNIS, retrimite legea PENSIILOR SPECIALE inapoi in PARLAMENT pentru REEXAMINARE, portivit unui comunicat publicat pe site-ul Administratiei Prezidentiale. 

Presedintele Romaniei, domnul KLAUS IOHANNIS, a retrimis Parlamentului, vineri, 10 iulie a.c., spre reexaminare, Legea pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor prin care se instituie o indemnizatie pentru limita de varsta ce se acorda, la momentul implinirii varstei standard de pensionare, atat deputatilor si senatorilor aflati in exercitarea mandatului, cat si celor care au avut calitatea de parlamentar anterior instituirii acestui drept, se arata in comunicat. 

Necesitatea reexaminarii este motivata, pe de o parte, de caracterul excesiv si arbitrar al noii indemnizatii de care ar urma sa beneficieze deputatii si senatorii, iar pe de alta parte, de faptul ca acest drept ar urma sa se acorde tuturor parlamentarilor care au savarsit fapte de coruptie potrivit vechiului Cod penal, precum si celor al caror mandat a incetat pentru incompatibilitate.

CITESTE SI: SCANDAL in PLEN: PARLAMENTARII si-au VOTAT PENSIILE SPECIALE. UPDATE

Similitudinea intre parlamentari si magistrati, invocata de legiuitor, este fortata, intrucat acestia din urma constituie un corp de profesionisti, iar drepturile lor speciale decurg din contributivitatea pe parcursul intregii cariere. Aceasta ratiune nu poate subzista in cazul parlamentarilor care, in virtutea mandatului reprezentativ, au o relatie cu alegatorii pe care, in mod liber si acceptand rigorile demnitatii publice, aleg sa ii reprezinte.

Totodata, indemnizatia pentru limita de varsta care se acorda deputatilor si senatorilor este de natura a crea confuzii cu privire la natura juridica a acestui drept. Dreptul introdus prin legea transmisa la promulgare nu are insa ca temei, nici macar in parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legatura cu contributia la sistemul de asigurari sociale.

In plus, pentru mandatele incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta urmeaza a se calcula proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de 6 luni de activitate parlamentara. in lipsa precizarii caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat, se poate deduce ca legiuitorul recompenseaza activitatea sporadica, inclusiv desfasurarea acesteia in mandate diferite, cu singura conditie a insumarii a 6 luni, fie chiar si neconsecutive. in raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilita de art. 63 alin. (1) din Constitutie, termenul de 6 luni apare ca derizoriu si in contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Va prezentam textul integral al cererii de reexaminare:

Domnului Calin Popescu-Tariceanu 

Domnului Valeriu stefan Zgonea
Presedintele Senatului Presedintele Camerei Deputatilor

In temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata, formulez urmatoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind
Statutul deputatilor si al senatorilor

Legea pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor are ca obiect de reglementare instituirea unei indemnizatii pentru limita de varsta acordata, la momentul implinirii varstei standard de pensionare, atat deputatilor si senatorilor aflati in exercitarea mandatului, cat si celor care au avut calitatea de parlamentar anterior instituirii acestui drept. Absenta oricarei fundamentari a ratiunii instituirii acestui drept, precum si caracterul excesiv si discriminatoriu al acestuia impun reexaminarea de catre Parlament a Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor pentru considerentele prezentate mai jos.
in ceea ce priveste fundamentarea noii reglementari, aceasta indemnizatie are – potrivit expunerii de motive – un rol compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentara, justificat de gradul sporit de responsabilitate si de interdictiile si incompatibilitatile ce decurg din statutul deputatilor si senatorilor similare celor impuse magistratilor. in opinia noastra insa, drepturile speciale instituite de legiuitor pentru magistrati ori alte categorii de personal au la baza, pe de o parte, contributivitatea acestora pe parcursul intregii lor cariere, iar pe de alta parte, nevoia statului de a asigura in serviciile publice un corp de profesionisti care, in absenta acestor beneficii, prin expertiza si experienta acumulate ar putea fi tentati sa paraseasca serviciul public. Or, aceasta ratiune nu poate subzista in cazul parlamentarilor care, in virtutea mandatului reprezentativ, au o relatie cu alegatorii pe care, in mod liber si acceptand rigorile demnitatii publice, aleg sa ii reprezinte.

CITESTE SI: IOHANNIS, despre legea PENSIILOR pentru PARLAMENTARI: Voi face o ANALIZA PROFUNDA

In al doilea rand, consideram ca indemnizatia pentru limita de varsta ce se acorda deputatilor si senatorilor este de natura a crea confuzii cu privire la natura juridica a acestui drept. Astfel, prin faptul ca dreptul la aceasta indemnizatie se naste la momentul indeplinirii conditiilor varstei standard de pensionare prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-ar putea intelege ca aceasta indemnizatie este asimilata cu o pensie. Spre deosebire de pensie – indiferent daca aceasta este stabilita potrivit legii generale sau altor legi speciale – dreptul introdus prin legea transmisa la promulgare nu are insa ca temei, nici macar in parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legatura cu contributia la sistemul de asigurari sociale.
Pe de alta parte, instituirea acestui drept este legata de exercitarea unei functii de demnitate publica, respectiv cea de parlamentar, cuantumul indemnizatiei fiind calculat ca produs al numarului lunilor de mandat. Din aceasta perspectiva, si avand in vedere faptul ca indemnizatia pentru limita de varsta nu este legata de o contributie la sistemul de asigurari sociale, aceasta apare cu atat mai mult ca nejustificata cu cat pentru perioadele respective parlamentarii in cauza au beneficiat ori beneficiaza de indemnizatii lunare pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului. Asadar, dreptul la indemnizatia pentru limita de varsta poate fi considerat un drept arbitrar si aleatoriu instituit deoarece, pe de o parte, acesta se naste la implinirea varstei de pensionare (element fara relevanta pentru mandatul de parlamentar, a carui exercitare nu este conditionata de varsta de pensionare), iar pe de alta parte, nu are in vedere nici importanta demnitatii de parlamentar de vreme ce cuantumul sau se acorda in limita a trei mandate detinute.

In al treilea rand, fiind un drept instituit in considerarea calitatii de parlamentar, indemnizatia prevazuta de legea transmisa la promulgare instituie un tratament juridic diferentiat pe criterii de varsta pentru parlamentarii aflati in exercitiul mandatului. Astfel, unii deputati si senatori, respectiv cei care au implinit varsta de pensionare, vor beneficia in exercitarea mandatului de drepturi suplimentare fata de ceilalti parlamentari. Asadar drepturile banesti cuvenite unui parlamentar, potrivit legii, vor fi diferite dupa cum aceasta a implinit varsta de pensionare sau nu, aspect ce intra in contradictie cu dispozitiile art. 69-72 din Constitutie, care prevad un statut nediferentiat intre membrii Parlamentului.

In al patrulea rand, pentru mandatele incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta urmeaza a se calcula proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de 6 luni de activitate parlamentara. in lipsa precizarii caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat se poate deduce ca legiuitorul recompenseaza activitatea sporadica, inclusiv desfasurarea acesteia in mandate diferite, cu singura conditie a insumarii a 6 luni, fie chiar si neconsecutive. in raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilita de art. 63 alin. (1) din Constitutie, termenul de 6 luni apare ca derizoriu si in contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale ce a statuat ca asigurarea unei indemnizatii si a altor drepturi de natura sa previna deturnarea optiunii politice catre interese de ordin personal poate aparea ca o garantie a independentei parlamentarului. in aceeasi masura insa obtinerea unor astfel de drepturi nu trebuie sa constituie criteriul obtinerii unui mandat parlamentar, ceea ce ar reprezenta, de asemenea, o indepartare de la scopul existentei acestuia. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 105/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 13 martie 2012).

Nu in ultimul rand, consideram ca dispozitiile referitoare la excluderea din sfera beneficiarilor indemnizatiei pentru limita de varsta a parlamentarilor care au fost condamnati definitiv pentru comiterea, in calitate de deputat sau senator, a unei infractiuni de coruptie prevazute la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, ar trebui corelate si cu dispozitiile ce reglementeaza incetarea mandatului de deputat sau de senator datorata pierderii drepturilor electorale prin hotarare judecatoreasca definitiva sau incompatibilitatii (art. 7 alin. (1) lit. c) si e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare). Astfel, un deputat sau un senator caruia i-a incetat mandatul pentru motive ce ii sunt imputabile nu va putea beneficia de indemnizatia pentru limita de varsta, ceea ce in opinia noastra raspunde, cel putin, exigentelor de ordin moral ale exercitarii mandatului de parlamentar. Pe de alta parte, excluderea de la beneficiul acestui drept doar a parlamentarilor care au fost condamnati definitiv pentru comiterea in aceasta calitate a unei infractiuni de coruptie prevazute de noul Codul penal (Titlului V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal) nu isi gaseste justificare, cu atat mai mult cu cat de acest drept urmeaza sa beneficieze si acei senatori ori deputati carora le-a incetat mandatul ca urmare a unei condamnari definitive pentru o infractiune incriminata de un alt text de lege. Din aceasta perspectiva, este cel putin paradoxala posibilitatea acordarii acestui drept parlamentarilor care au fost condamnati pentru o infractiune de serviciu sau chiar de coruptie in temeiul vechii legi penale.

Avand in vedere necesitatea clarificarii aspectelor de mai sus si tinand cont de competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicit reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

In cazul in care alesii din Parlament vor refuza sa adopte masurile solicitate de catre KLAUS IOHANNIS, presedintele tarii mai are o singura varianta, aceea de a face o sesizare la Curtea Constitutionala a Romaniei. 

Sursa foto www.adevarul.ro