Procurorii de la Parchetul General efectueaza, marti, o serie de 26 de PERCHEZITII la cabinetele unor doctori si la spitale din 16 judete, plus la cinci firme cu profil medical, potrivit unui comunicat. Procurorii ii acuza pe mai multi medici ca au incalcat legea, facand studii clinice ilegale pe pacienti, ceea ce ar putea duce la autorizarea intrarii pe piata a unor medicamente ce afecteaza negativ starea de sanatate a populatiei.
„Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie efectueaza cercetari intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea infractiunilor de luare de mita, dare de mita, abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata.
In cursul zilei de astazi, 31 mai 2016, pe baza autorizatiilor emise de catre instanta, sub coordonarea procurorilor, ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei de Investigare a Criminalitatii Economice – Inspectoratul General al Politiei Romane, impreuna cu politisti ai structurilor teritoriale de investigare a criminalitatii economice din cadrul Inspectoratelor de Politie ale judetelor Arges, Arad, Botosani, Buzau, Brasov, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea, efectueaza 26 de perchezitii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Arad, Cluj, Constanta si Dolj, precum si la sediile si punctele de lucru a 5 societati comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor.
Totodata, in baza ordonantelor emise de catre procuror, sunt efectuate verificari operative constand in ridicarea de inscrisuri si probe la un numar de 31 de unitati sanitare aflate pe raza judetelor Arges, Botosani, Buzau, Brasov, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea.
Din actele de urmarire penala efectuate pana in prezent a rezultat ca mai multi angajati din sistemul sanitar desfasoara activitati nelegale constand in derularea unor studii clinice cu incalcarea prevederilor legale in materie, fapte cu potential generator de riscuri in ceea ce priveste autorizarea intrarii pe piata a unor medicamente ce afecteaza negativ starea de sanatate a populatiei.
Totodata, din cercetarile efectuate a reiesit ca un medic psihiatru de la un spital din Arad, avand si calitatea de cadru didactic la o universitate din acelasi oras, a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate sa figureze cu internari in cadrul Sectiei de Psihiatrie, in vederea fundamentarii/intocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boala. In realitate persoanele in cauza nu sufera de afectiuni psihice, insa in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta ii inregistra in evidentele medicale ale spitalului, figurand fictiv atat cu internare cat si cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu ramaneau internate in spital si nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienti le conditiona internarile fictive de participarea la studiile clinice pe care acelasi medic le conducea. Scopul acestui demers era obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, intrucat retributia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica in functie de numarul de pacienti inrolati.
Din probatoriul administrat pana in prezent a reiesit faptul ca medicul psihiatru, utilizand ascendentul moral si profesional de care beneficiaza in relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, carora le este indrumator de rezidentiat, ii determina si ii constrangea pe acestia sa savarseasca astfel de ilegalitati. Studiile clinice erau efectuate fara consimtamantul informat al subiectilor, fiind consemnate in documentele intocmite aspecte necorespunzatoare adevarului referitoare la diagnostic, starea de sanatate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia.
Pentru obtinerea semnaturii pe declaratia privind consimtamantul participarii la studiu, medicul psihiatru actiona in doua modalitati: fie prezinta documentul pacientilor sau apartinatorilor acestuia (in situatia pacientilor fara discernamant) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafacea sau dispunea unor medici rezidenti sa contrafaca semnatura.
Pentru a asigura numarul de pacienti prevazut in protocoale, medicul psihiatru includea in studii si pacienti care nu sufera de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicatiile acestuia, medicii rezidenti si asistenetele medicale consemnau in foile de observatie simptomele necesare includerii in studiu, omitand total sau partial consemnarea simptomelor reale.
Pe parcursul derularii studiilor, medicul psihiatru consemna in foile de observatii si in celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea dupa cum urmeaza:
– administrarea medicamentelor experimentale chiar in situatia in care pacientul nu se mai prezenta la vizite si nu intra in posesia acestora. In acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje si aruncate sau depozitate in fisetele din incinta sectiei;
– efectuarea de teste si prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar si in situatia neprezentarii regulate a pacientilor la vizite sau a deteriorarii grave a starii de sanatate a subiectilor ca urmare a administrarii medicamentatiei din studiu. In astfel de situatii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienti anterior inceperii studiului si depozitate in aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Sectiei de Psihiatrie.
Totodata, acesta nu consemna in foile de observatii administrarea unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
In situatia in care pacientii nu raspundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti in studiu, li se administrau medicamente continand substante neadmise in protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei.
Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare pacientilor inrolati in studiu li se intocmeau doua seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea in studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contrafacute care se inmanau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fara a se mentiona includerea pacientului in studiu.
Prin modalitatile descrise se urmarea includerea in studii a unui numar cat mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictiva a cat mai multor vizite, scopul final fiind acela de a incasa sume mai mari din partea sponsorilor.
Verificarile financiar-fiscale sunt asigurate de catre specialisti din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, suportul tehnic de catre Directia Operatiuni Speciale, iar suportul informativ este asigurat de catre Serviciul Roman de Informatii.
Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizari transmise Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre Serviciul Roman de Informatii”, se arata in comunicatul procurorilor Parchetului General.
Mai hoti ca astia nu exista ?????
Schema falimentarii fortate a CFR Calatori, prin care cele mai bune
rute aflate de ani de zile in portofoliul CFR Calatori au fost
abandonate pentru a putea fi preluate din mers de catre unii operatori
privati.
Care au impuscat astfel doi iepuri dintr-o lovitura, pe langa cursele
oricum extrem de profitabile, ei devenind automat si beneficiarii
generoaselor subventii acordate de catre Ministerul Transporturilor
pentru segmentul feroviar. Insa concomitent cu aplicarea acestei
strategii, managerul Valentin Dorobantu nu s-a sfiit sa acorde si direct
catre clientii politici sume uriase de bani din bugetul public.
DNA confirma: record absolut
Concurenta in domeniu este una acerba, din moment ce sifonarea
banilor de la buget a ajuns in Romania zilelor noastre un adevarat sport
national. Iata insa ca procurorii anticoruptie sunt pe cale sa confirme
ca managerul de la CFR Calatori a reusit un adevarat record absolut,
greu de egalat pana si de ceilalti colegi din „caracatita Fenechiu”, ca
George Micu sau Cristian Ghibu. Iar ancheta privind acordarea
contractelor de catre Valentin Dorobantu este de-abia la inceput, astfel
ca performanta poate fi chiar mult mai mare. Deocamdata se verifica un
lot de 152 de contracte semnate de catre managerul CFR Calatori si prin
care compania de stat s-a obligat la plati consistente aproape exclusiv
pentru unul si acelasi beneficiar. Iar dintre cele 152 de contracte doar
unul singur a fost acordat prin organizarea unei licitatii cum scrie la
carte!
Negociere fara publicare
Valentin Dorobantu nu a avut nicio greata in a arunca zeci de
milioane de euro mereu catre aceleasi firme de casa. Conform
informatiilor intrate in posesia noastra, din cele 152 de contracte,
unul singur a fost adjudecat prin licitatie publica.
Alte 73 de contracte au fost acordate prin negociere cu publicare, in
timp ce nu mai putin de 78 de contracte, in valoare de zeci de milioane
de euro, au fost atribuite de catre Dorobantu prin negociere fara
publicare, la care s-a participat aproape de fiecare data cate un singur
ofertant.
Unul si acelasi, bineinteles.
Primele 70 milioane de euro
Pentru a le fi mai usor, anchetatorii au impartit cele 152 de contracte
in trei loturi. Iar in ce priveste primele 49 de contracte acordate, au
descoperit ca suma totala astfel unidirectionata de catre Valentin
Dorobantu se ridica la peste 70 milioane de euro! In conditiile in care
CFR Calatori a fost adusa in pragul falimentului, mii de salariati
riscand concedierea. Din aceasta suma, peste 50 de milioane au fost
alocati pentru reparatii, procurorii incercand acum sa afle daca acestea
au si avut loc in realitate sau nu. Iar nu mai putin de 1,5 milioane
euro au fost dati de Dorobantu pe… curatenie.
A intrat cu bocancii in buget
Grav este si faptul ca multe dintre contractele suspecte nu au fost
acordate pentru un singur an, ci pe cate patru ani, astfel ca bugetul
companiei de stat va mai fi jumulit mult timp de acum inainte.
Vom reveni cu amanunte incendiare atat despre firmele „norocoase”
care au negociat direct cu Dorobantu, cat si cu exemple halucinante
despre cum au fost cheltuiti banii publici. Este suficient sa amintim
doar ca managerul CFR Calatori a cumparat direct de la firma Comixta din
Sibiu bocanci de… 370.000 euro!
Si toate cele de mai sus se intamplau in timp ce acelasi Dorobantu
Valentin a suspendat contractul de munca al aproximativ 14 000 de
angajati timp de 8 zile pentru fiecare dintre acestia, in anul 2013,
motivand lipsa cronica de fonduri !!!