MIGRATIA trebuie abordata dintr-o PERSPECTIVA GLOBALA prin intermediul unei strategii exhaustive

Accentuarea instabilitatii in vecinatatea sudica a UE a determinat cresterea numarului de persoane care incearca sa ajunga in Uniunea Europeana. UE si statele sale membre isi intensifica eforturile pentru a institui o politica europeana eficace, umanitara si sigura in domeniul migratiei.

Consiliul European joaca un rol important in acest domeniu, prin stabilirea prioritatilor strategice. Pe baza acestor prioritati, Consiliul UE stabileste anumite linii de actiune si acorda mandatele de negociere cu tarile terte. De asemenea, acesta adopta legislatie si monitorizeaza definirea si punerea in aplicare a unor programe specifice.

In ultimele luni, Consiliul UE si Consiliul European au depus eforturi pentru a contura un raspuns puternic in mai multe domenii. Presedintia Consiliului a activat si mecanismul integrat pentru raspuns politic la crize (IPCR). Acesta ofera instrumente pentru a intensifica sprijinul acordat raspunsului Consiliului in caz de criza, atat la nivel politic, cat si la nivel de lucru, impreuna cu Comisia, SEAE si agentiile relevante.

Prevenirea fluxurilor de migratie ilegala

Pentru a raspunde cauzelor profunde ale fluxurilor migratorii este nevoie de o abordare ampla si de o cooperare stransa cu tarile de origine si de tranzit. Actiunea Consiliului in acest domeniu vizeaza abordarea motivelorcare determina populatia sa isi paraseasca tara, inclusiv conflictele, instabilitatea politica si economica, incalcarile drepturilor omului si saracia.

Abordarea nevoilor umanitare urgente

UE sprijina raspunsul la nevoile urgente ale refugiatilor sirieni prin acordarea de asistenta agentiilor ONU, Libanului, Iordaniei si Turciei. De asemenea, UE ofera ajutor umanitar migrantilor pe ruta Balcanilor de Vest.

Salvarea de vieti omenesti pe mare si vizarea retelelor infractionale

In octombrie 2014, Consiliul a salutat lansarea operatiunii Triton finantate de UE, care sprijina operatiunile de cautare si de salvare in zona centrala a Marii Mediterane. O a doua, operatiunea Poseidon, patruleaza din 2006 in zona estica a Marii Mediterane.

UE urmareste, de asemenea, sa combata retelele infractionale care exploateaza migrantii vulnerabili. Pentru a contribui la acest scop, in mai 2015 Consiliul a instituit o operatie militara a UE, EU NAVFOR MED operatia SOPHIA. Tot in mai 2015, Consiliul a convenit sa consolideze misiunea civila EUCAP Sahel Niger in scopul de a oferi sprijin pentru prevenirea migratiei neregulamentare si combaterea infractiunilor conexe.

Consolidarea frontierelor externe ale UE

Un control eficace al frontierelor externe ale UE este esential pentru gestionarea fluxurilor migratorii pe teritoriul UE. In acest scop, sunt in curs de desfasurare discutii in cadrul Consiliului privind gestionarea viitoare a frontierelor externe ale UE, inclusiv privind:

o propunere referitoare la o paza europeana de frontiera
utilizarea noilor tehnologii pentru controlul la frontiere
Consolidarea frontierelor externe ale UE

Transferul si relocarea

Transfer: mutarea unei persoane care a depus o cerere de protectie internationala din statul membru responsabil de examinarea cererii sale in alt stat membru.
Relocare: persoanele stramutate din afara UE care au nevoie in mod clar de protectie internationala sunt mutate dintr-o tara din afara UE intr-un stat membru al UE.

Intarirea solidaritatii si a responsabilitatii interne

Cresterea continua a fluxurilor migratorii pe Marea Mediterana subliniaza necesitatea de a oferi asistenta statelor membre care se confrunta cu presiuni ridicate din partea migratiei. In ultimele luni, Consiliul si-a dat acordul pentru transferul a 160 000 de persoane care au nevoie de protectie internationala din Italia si Grecia catre alte state membre.

In plus, UE a luat o serie de masuri pentru a ajuta statele membre sa isi indeplineasca responsabilitatile de inregistrare a migrantilor. Ca parte a acestei actiuni, Consiliul European a convenit de principiu, in iunie 2015, asupra crearii de hotspoturi in statele membre din prima linie, pentru a se asigura inregistrarea migrantilor.

Oferirea de cai de migratie legala

De asemenea, UE urmareste sa imbunatateasca gestionarea fluxurilor de migratie legala si de azil. Actiunea Consiliului in acest domeniu cuprinde:

un acord privind relocarea a 20 000 de persoane care au in mod clar nevoie de protectie internationala
o propunere privind un sistem de admisie umanitara pe baza de voluntariat

Returnarea si readmisia migrantilor in situatie neregulamentara

 O politica eficienta privind migratia trebuie sa includa si returnarea in tara de origine a persoanelor care nu au drept de sedere in UE. In acest scop, UE:

negociaza si incheie acorduri de readmisie cu tari terte
elaboreaza fise privind returnarea si readmisia pentru anumite tari terte relevante
lucreaza la identificarea tarilor de origine care pot fi considerate sigure.

Pozitia grupului PPE din Parlamentul European cu privire la migratia: 

Migratia trebuie abordata dintr-o perspectiva globala. O strategie exhaustiva, bazata pe principiul solidaritatii concrete, trebuie sa tina cont de toate aspectele migratiei.

In 2014, in UE au ajuns mai mult de 276 000 de migranti aflati in situatie neregulamentara, cu 155 % mai multi decat in anul precedent. 3 200 de persoane si-au pierdut viata anul trecut in incercarea de a traversa Marea Mediterana si peste 1 500 de la inceputul acestui an, dintre care 700 au murit intr-un singur accident, cel mai grav, in largul coastelor libiene.

Numarul solicitantilor de azil din UE28 s-a ridicat la aproape 650 000 in 2014, ceea ce inseamna o crestere de 40 % fata de 2013.

Numarul sirienilor care solicita azil in cele 28 de state membre ale UE a crescut in 2014 la 124 000, reprezentand aproape 20 % din totalul cererilor venite din tarile din afara UE. Nu trebuie ignorata nici presiunea venita din est (Ucraina).

Cinci state membre (Suedia, Germania, Franta, Italia si Ungaria) primesc si proceseaza cererile a 70 % dintre solicitantii de azil, in timp ce statele membre aflate la frontierele externe ale UE (Italia, Malta, Grecia si Bulgaria) se confrunta cu o presiune disproportionata in privinta migratiei si a solicitarilor de azil.

In 2013, numarul deciziilor de repatriere emise de statele membre UE a fost de 425 875, in timp ce numarul persoanelor repatriate efectiv a fost de 166 975, adica mai putin de 40 %.

Raspunsul la criza sistemului de acordare a azilului

Statele membre trebuie sa transpuna complet noul pachet privind azilul pana in iulie 2015 si sa il puna integral in aplicare.

Distribuirea mai echitabila si asumarea in comun a responsabilitatii intre statele membre trebuie sa reprezinte mai mult decat un simplu slogan: Grupul PPE solicita Comisiei Europene sa adapteze sistemul existent, completandu-l cu un mecanism cu caracter juridic obligatoriu de distribuire a solicitantilor de azil, odata ce un anumit prag este atins intr-un stat membru.

Implementarea unui astfel de mecanism s-ar putea baza pe criterii precum marimea si populatia unei tari, situatia sa economica si numarul de migranti deja gazduiti de catre un stat membru.

Ca masura complementara, este necesara elaborarea unei noi scheme de relocare a refugiatilor in interiorul UE.

In politicile UE trebuie facuta o distinctie clara intre persoanele care solicita azil in mod legitim si migrantii aflati in situatie neregulamentara.

Trebuie incurajata incheierea de acorduri cu tari terte in scopul de a controla si de a reduce fluxurile de migranti inainte ca acestia sa ajunga la granitele UE.

Conceptul de „tari terte nesigure” (zone de razboi) trebuie implementat pentru a accelera procesarea solicitarilor provenite din aceste tari.

Conceptul de „tari terte sigure” (in special Balcanii de Vest) trebuie imbunatatit in continuare pentru a accelera procedurile si a facilita repatrierea in cazul solicitarilor nefondate.

Principiul „vizelor umanitare” trebuie luat in considerare mai ales in privinta minorilor neinsotit

In tarile terte, trebuie deschise centre de informare, finantate in cooperare cu guvernul in cauza si cu ICNUR.

Trebuie sa contribuim la capacitatea statelor membre de a-si ameliora conditiile de primire din punct de vedere calitativ si cantitativ, prin sprijin financiar de la bugetul UE.

Sustinem practicile ferme de repatriere a solicitantilor respinsi in scopul de a accelera procedurile care conduc fie la integrarea efectiva, fie la repatrierea imediata a solicitantilor, si de a le face mai echitabile.

Ar trebui luata in considerare o examinare initiala in afara UE a solicitarilor de azil.

La nivelul EASO, ar trebui sa cream un sistem de evaluare a situatiei in vederea pregatirii anticipate si a planificarilor de contingenta pentru statele membre, care trebuie sprijinit prin alocarea de resurse umane si financiare suplimentare.

La nivelul EASO, ar trebui creata o platforma informatica menita sa faciliteze schimbul de bune practici si de informatii in vederea consolidarii capacitatilor de coordonare ale EASO in demersul sau de a sprijini statele membre in materie de transfer, relocare, capacitati de formare si de informare.

Explorarea optiunilor de migratie legala pentru descurajarea migratiei neregulamentare

Migratia legala ar trebui sa fie bazata pe nevoia de muncitori necalificati si inalt calificati de pe piata muncii dintr-un stat membru, precum si pe capacitatea acestui stat membru de a integra imigrantii, tinand cont in acelasi timp de provocarile demografice si de criza economica din tarile noastre.

Ar trebui facuta o distinctie clara intre instrumentele folosite pentru migratia legala in scopuri umanitare si cele folosite pentru migratia legala menita sa acopere nevoile de pe piata muncii dintr-un stat membru.

In privinta migratiei legale in scopuri umanitare: Grupul PPE solicita o abordare mai integrata la nivelul UE, cerand tuturor celor 28 de state membre sa utilizeze mai eficient programele de relocare si de protectie temporara (vize umanitare).

In privinta migratiei legale menite sa acopere nevoile de pe piata muncii: Grupul EPP solicita: punerea integrala in aplicare a legislatiei UE in domeniu, de exemplu a Directivei privind permisul unic de sedere, a Directivei privind lucratorii sezonieri si a Directivei privind transferul in cadrul aceleiasi companii; finalizarea rapida a Directivei privind studentii si cercetatorii; si revizuirea Directivei privind cartea albastra.

Statele membre trebuie sa se asigure ca primirea noilor migranti este insotita de o politica de integrare consolidata (cursuri de limba obligatorii, educatie in spiritul valorilor UE, incluziune sociala etc.)

Utilizarea fondurilor UE dedicate politicilor de integrare trebuie sa fie mai bine coordonata.

Toleranta zero fata de traficantii de persoane, calauze si intermediari; consolidarea controalelor la frontierele externe

Traficul de fiinte umane este o forma moderna a sclaviei, iar retelele infractionale transnationale trebuie depistate si eradicate in locurile in care opereaza; state membre si agentiile relevante trebuie sa aplice o strategie de toleranta zero.

Nu putem permite ca migratia sa fie o afacere profitabila pentru traficanti si calauze, care folosesc noi trasee spre UE si noi metode (precum cea a navelor fantoma) de exploatare a migrant UE si statele sale membre trebuie sa impiedice organizatiile infractionale si teroriste sa foloseasca profiturile pentru a-si consolida activitatile si structurile.

Grupul PPE solicita o operatiune militara navala UE-ONU in largul coastelor Libiei pentru a stopa traficul de persoane, pentru a dezmembra retelele de calauze si pentru a captura si a distruge in mod sistematic toate navele folosite de calauze.

EUROPOL, Frontex si EUROSUR, fiind principalele agentii care se ocupa de actiunile Europei in materie de migratie, trebuie sa primeasca resurse adecvate (personal si echipament) din partea tuturor statelor membre pentru a-si indeplini misiunile, precum si mijloacele legale pentru schimbul de informatii importante.

Frauda de identitate, falsul in acte si traficul trebuie sa fie depistate si combatute in mod eficace.

Capacitatile statelor membre si ale EUROPOL de a coopera cu autoritatile de aplicare a legii din tarile terte trebuie imbunatatite, inclusiv prin operatiuni comune de dezmembrare a retelelor de traficanti si de crima organizata.

Competentele in materie de controale la frontierele externe trebuie consolidate: atunci cand Frontex este responsabil de o operatiune, tot Frontex ar trebui sa detina si comanda acesteia, nu statul membru solicitant.

Cooperarea cu Turcia, Mali si Niger (operatiunile PESC aflate in derulare) trebuie imbunatatita si trebuie sa joace un rol prioritar in lupta impotriva migratiei neregulamentare, a crimei organizate si a traficului de persoane.

O atentie deosebita trebuie acordata minorilor neinsotiti care sunt victime ale traficului de fiinte umane.

Modalitati de gestionare a valurilor de migranti aflati in situatie neregulamentara

Ca raspuns imediat si prioritar, UE si statele membre trebuie sa aloce mai multe resurse capacitatilor de cautare si salvare si sa creasca numarul misiunilor de salvare a viet

Imbarcarea la bordul navelor nesigure, sinonima cu sinuciderea, va putea fi impiedicata doar prin abordarea eficace, impreuna cu tarile terte, a cauzelor principale ale migratiei, mai degraba decat prin gestionarea efectelor ei.

Este esential sa se ajunga la un consens privind acordarea mai bine directionata a sprijinului pentru dezvoltare si pentru politica frontaliera si capacitatile de aplicare a legii.

Capacitatile de primire si de protectie in tarile de tranzit (in tarile membre ale UE si in tari terte) trebuie dezvoltate.

Este nevoie de aplicarea unor masuri stricte, care sa coreleze obiectivele politice si de dezvoltare (buna guvernanta) cu sprijinul financiar din partea UE.

Trebuie sa acordam sprijin tarilor terte de tranzit si de origine, pentru a preveni plecarile.

Trebuie puse in aplicare politici stricte de repatriere pentru migrantii aflati in situatii neregulamentare, inclusiv printr-un program UE de repatrieri comune coordonat de Frontex.

Trebuie sa ne asiguram ca politicile si actiunile pe care le adoptam nu declanseaza un efect de atract

Securitatea si nivelul de supraveghere la frontierele externe trebuie intensificate, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, pentru a asigura o mai buna implementare si coordonare intre sistemele informatice deja existente, precum VIS si SIS II, prin utilizarea noilor instrumente definite in Pachetul privind frontierele inteligente si prin punerea solida in aplicare a noului mecanism de evaluare Schengen. Toate statele membre trebuie sa foloseasca la maxima capacitate bazele de date existente si sa le actualizeze.

Statele membre trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a colecta amprentele digitale ale tuturor nou-venitilor (Eurodac).

Ar trebui marite contributiile la bugetul Frontex, ar trebui consolidate operatiunile sale comune si ar trebui mobilizata echipa europeana de politisti de frontiera, in conformitate cu noul Regulament Frontex.

Ar trebui promovate si sprijinite eforturile diplomatice si cele coordonate de ONU in scopul de a stabiliza zonele de conflict invecinate (Libia, Siria, Ucraina etc.), unde razboaiele si statele esuate faciliteaza diverse tipuri de trafic ilegal. Dezvoltarea rapida a Statului Islamic si escaladarea in continuare a conflictului militar dintre Rusia si Ucraina vor avea, in final, un impact asupra afluxului masiv de migranti si a fluxurilor de persoane stramutate.

Redefinirea strategiei de cooperare cu tarile terte

Pentru a-si indeplini obiectivele, relatiile externe, politicile de dezvoltare si ajutorul umanitar trebuie sa fie interconectate si coordonate cu politicile interne si cu securitatea interna.

Trebuie evaluata eficienta instrumentelor actuale (parteneriate pentru mobilitate, acorduri de repatriere si de readmisie si retele de cooperare regionala).

Trebuie imbunatatite sistemele de ajutor si sprijin umanitar, astfel incat sa usureze sarcina care le revine tarilor invecinate cu zone de razboi (de exemplu, Iordania, Tunisia si Liban, in cazul conflictului din Siria). Trebuie consolidate programele de relocare.

Trebuie sa sprijinim dezvoltarea unor state sustenabile, care ofera conditii de trai ce le permit oamenilor sa ramana in tarile lor de origine.

Trebuie sa gestionam provocarea uriasa pe care o reprezinta milioanele de refugiati in Orientul Mijlociu si in Africa, mai ales in zona subsahariana. UE trebuie sa creeze mai multe programe care sa stimuleze relocarea regionala si sa sprijine dezvoltarea regionala si retelele de cooperare. In aceasta privinta, subliniem importanta operatiunilor PESC in curs de desfasurare in Mali si Niger.

Aspectele legate de securitate si combaterea terorismului ale diplomatiei responsabile de justitie si afaceri interne trebuie promovate si mai bine integrate, tinand seama de impactul pe care il are evolutia Statului Islamic asupra afluxului masiv de migranti si/sau solicitanti de azil.

In aceeasi ordine de idei, europarlamentarul PNL / PPE RAMONA MANESCU a declarat ca Europa trebuie sa se gandeasca serios la propria securitate si stabilitate si sa actioneze repede, eficient si hotarat in acest sens mai ales cand vine vorba de fenomenul migratiei.

„Problemele de integrare ale milioanelor de imigranti, care s-au adaugat in ultimul timp altor milioane deja rezidenti pe continentul european, la randul lor cu mari carente de asimilare a valorilor si modului de viata european, risca sa duca intreaga Uniune Europeana in haos. Este suficient sa ne uitam la scorurile partidelor extremiste sau la comunitati locale ravasite, asa cum vedem in insula Lesbos – una dintre principalele porti de intrare ale imigratiei in Europa, Calais – sediul ”junglei” si a 18.000 de migranti dornici sa ajunga in Marea Britanie sau Koln – un oras unde noaptea de Revelion s-a transformat in cosmar.

Europa trebuie sa se gandeasca serios la propria securitate si stabilitate si sa actioneze repede, eficient si hotarat in acest sens.

Consider ca acelasi efort pe care Uniunea Europeana si Statele Membre il fac in raport cu comunitatile aflate in nevoie din afara granitelor sale, trebuie facut si in raport cu propriile comunitati aflate in nevoie, poate inzecit. Din astfel de comunitati care traiesc izolat de restul societatii provin cei care s-au alaturat Daesh si de ele se folosesc si cei care isi promoveaza mesajele extremiste si radicale in interiorul spatiului european. Noile valuri de migranti, care nu stapanesc limba tarii unde se stabilesc, lipsiti de abilitatile necesare obtinerii unei slujbe, dependenti de sistemele de asistenta sociala, nu fac decat sa alimenteze aceste comunitati si sa le sporeasca problemele. Europa este datoare sa-si intoarca privirea catre propriul proces de integrare si sa se asigure ca toti cei 500 de milioane de cetateni impartasesc valorile europene.”, a declarat europarlamentarul RAMONA MANESCU.

Sursa foto: adevarul