Ministerul Muncii: Saracia absoluta a inregistrat intre anii 2008-2012 o crestere de la 23,4% la 27,7%

Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Muncii, cu sprijinul Bancii Mondiale, saracia absoluta a inregistrat in Romania, intre anii 2008-2012, o crestere ingrijoratoare, de la 23,4%, la 27,7%, in contextul crizei economice, al substantialelor restrictionari salariale si, nu in ultimul rand, al ‘inghetului temporar’ constatat pe piata fortei de munca, se precizeaza intr-un comunicat de presa transmis la redactie de secretarul de stat in MMFPSPV, Codrin Scutaru.

Scutaru subliniaza ca dezbaterea publica demarata in jurul proiectului de Strategie Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei 2014-2020 este o etapa absolut necesara si fireasca de consultare a opiniei publice, cu impact direct asupra indeplinirii unui obiectiv fundamental al politicilor publice din domeniul social.

“Cu sprijinul indispensabil al expertilor Bancii Mondiale, Ministerul Muncii Familiei Protectiei Sociale si Persoanelor Virstnice a reusit sa realizeze, prin acest proiect, o fotografie lucida si lipsita de concesii politicianiste a fenomenului saraciei din tara noastra, insotita de un set de masuri ce vizeaza reducerea acestuia intr-un ritm realist, dar care isi propune atingerea de rezultate solide, pe termen mediu si lung. Potrivit studiului, saracia absoluta a inregistrat, intre anii 2008-2012, o crestere ingrijoratoare, de la 23,4% la 27,7%, in contextul crizei economice, substantialelor restrictionari salariale si, nu in ultimul rand, al inghetului temporar constatat pe piata fortei de munca”, arata comunicatul.

Citeste si: Codrin Scutaru: Vom incerca sa dedramatizam problematica dizabilitatii in Romania

Codrin Scutaru artage atentia ca fenomenul saraciei absolute inseamna “disparitia bucatii de paine de pe masa, boala ce se instaleaza datorita lipsei de confort si ingrijire, carenta materiala care le impinge pe mamele singure la abandon sau tentatia delincventei, vazuta ca unica solutie pentru a invinge disperarea”.

“Cred ca este important sa intelegem ceea ce incearca sa ne transmita aceasta cifra, si anume ca ea se refera, asa cum scria candva omul politic american Robert McNamara, la acea stare extrema a existentei umane, cand individul in lupta pentru supravietuire este expus la lipsuri si umilinte de neinchipuit, ce depasesc fantezia lumii privilegiate. Prin urmare, nu este vorba aici de sacrificiile ce apar firesc in viata unei familii, odata cu nevoia de a-si asigura o locuinta mai buna sau mai bine utilizata, ori o sansa la educatie pentru copiii sai. Saracia absoluta inseamna disparitia bucatii de paine de pe masa, boala ce se instaleaza datorita lipsei de confort si ingrijire, carenta materiala care le impinge pe mamele singure la abandon sau tentatia delincventei, vazuta ca unica solutie pentru a invinge disperarea”.

Studiul, pe care se bazeaza proiectul Strategiei Nationale privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei 2014-2020, pune in evidenta si adancirea, in societatea romaneasca, a liniilor de fractura intre Est si Vest, intre persoane singure, dependente sau cu dizabilitati si cei ce pot spera in solidaritatea naturala a structurii familiale, sau intre sat si oras.

“Aceste categorii vulnerabile sunt semnul unui amenintator dezechilibru de tesut si sistem social, ce poate deveni structural, in lipsa unor masuri adaptate si proactive. Iar una din consecintele cele mai drastice ale acestei situatii poate fi antagonizarea durabila a unei comunitati fata de alte grupuri: multiplele discriminari la care sunt supuse comunitatile rome ne pot ajuta sa ne facem o idee despre semnificatia reala a acestui risc, de care nimeni nu este pus la adapost”, avertizeaza Codrin Scutaru.

Strategia arata, de asemenea, ca misiunea de reducere a saraciei si incurajare a incluziunii sociale poate fi indeplinita in termene rezonabile de timp.

“Prin implementarea celor doua obiective zonale si 18 obiective ce vizeaza categorii precise de persoane aflate in diferite situatii de fragilitate, vom putea spera in mod realist ca angajamentul asumat in cadrul Strategiei Europa 2020 pentru reducerea saraciei cu circa 580.000 de persoane sa fie atins. Cadrul conceptual oferit de acest proiect strategic pe care il supunem sugestiilor si criticilor dumneavoastra constructive reflecta preocuparea noastra pentru domenii ca ocuparea fortei de munca, imbunatatirea capacitatii institutionale, politica de locuire sau dezvoltarea noului sector al economiei sociale, cu accent pe integrarea si accesul pe piata muncii ai tinerilor proveniti din categorii defavorizate. Suntem incredintati ca acesta este unul din instrumentele care ne vor permite sa depasim aceasta conjunctura dificila”, releva comunicatul.

Statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene este piatra de temelie si garantia ca aceste lucruri vor fi posibile, iar Romania isi propune, inclusiv cu ajutorul acestor instrumente, sa devina un model de bune practici, in marea noastra familie, arata Scutaru.