Mircea Diaconu a castigat procesul cu ANI

Mircea Diaconu a castigat procesul cu ANI. Curtea de Apel Bucuresti a respins, vineri, actiunea inaintata de Agentia Nationala de Integritate (ANI) prin care cerea desfiintarea hotararii prin care Mircea Diaconu a ajuns europarlamentar, cerand sa-i fie retras mandatul.

Decizia data astazi de Curtea de Apel nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs in termen de 48 de ore la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Decizia judecatorilor Curtii Supreme va fi definitiva.

Instanta Curtii de Apel Bucuresti a respins ca neintemeiata actiunea Agentiei Nationale de Integritate (ANI). De asemenea, instanta a respins ca inadmisibila cererea ANI de anulare a procesului verbal al Biroului Electoral Central din 29 mai privind centralizarea voturilor si atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai.

“Admite exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratului BEC si respinge in consecinta actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat. Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, a lipsei de interes a actiunii, precum si a lipsei de obiect. Respinge ca inadmisibila actiunea in ceea ce priveste cererea de anulare partiala a procesului-verbal al BEC din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor si atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European 25 mai 2014. Respinge in rest, actiunea reclamantei, astfel cum a fost completata, ca neintemeiata”, se arata in decizia instantei.

CITESTE SI: Mircea Diaconu continua sa se razboiasca cu ANI

Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs la instanta suprema, in 15 zile de la comunicare.

Judecatorii au respins ca inadmisibila si cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a articolului 25 din Legea 176/2010. Aceasta dispozitie a instantei poate fi atacata cu recurs in 48 de ore de la pronuntare.

Potrivit articolului 25 din Legea 176/2010, “fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni”.

“Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. in cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective. Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a savarsirii unor abateri dintre cele cuprinse in prezenta lege nu pot consta in mustrare sau avertisment”, conform prevederilor din articolul 25.

CITESTE SI: MIRCEA DIACONU a fost ales VICEPRESEDINTE al Comisiei de cultura din PE 

Agentia Nationala de Integritate a contestat in 11 iunie, la Curtea de Apel Bucuresti, calitatea de membru in PE a lui Mircea Diaconu.

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alaturi de Autoritatea Electorala Permanenta si Biroul Electoral Central, dupa ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din iunie 2012, a candidat la alegerile europarlamentare, castigand un mandat.

Totodata, potrivit unor surse, ANI a trimis atunci si o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, in care atrage atentia asupra incompatibilitatii stabilite de instanta suprema.

Reprezentanti ai PE au explicat, pentru MEDIAFAX, ca Parlamentul European verifica doar incompatibilitatile la nivel european, astfel ca decizia trebuie sa apartina autoritatilor judiciare romane.

BEC a transmis Comisiei de validare lista cu eurodeputatii romani alesi, pe care figura si independentul Mircea Diaconu. Potrivit procedurilor, acesta a completat declaratia pe propria raspundere ca nu mai detine nicio functie in cadrul institutiilor europene.

Diaconu si-a depus, in 26 martie, la BEC, dosarul de candidatura si listele de sustinatori pentru a intra in alegerile europarlamentare in calitate de candidat independent, dupa ce si-a dat demisia din PNL.

ANI a trimis BEC, tot in 26 martie, o informare in care se arata ca Mircea Diaconu nu indeplineste conditiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Central.

Tribunalul Capitalei a admis, in 5 aprilie, contestatia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacata la Curtea de Apel Bucuresti, care, in 9 aprilie, a mentinut decizia tribunalului, hotararea fiind definitiva.

Astfel, Mircea Diaconu a putut candida, in mai, la europarlamentare si a castigat un mandat de europarlamentar.

Tribunalul Bucuresti a notat, in motivare, ca prin Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), legiuitorul a ingaduit unei persoane fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate sa ocupe functii alese, intre care si calitatea de membru din partea Romaniei in Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu insa si functii numite.

“in aceste conditii, intrucat candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizeaza functia de europarlamentar, functie in mod evident integrata functiilor eligibile, nu este incidenta interdictia invocata de catre BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocatia legala incontestabila de ocupa functia de europarlamentar”, a aratat tribunalul.

Instanta bucuresteana a facut referire, in motivare, si la sintagma “aceeasi functie”, folosita in legea ANI, care ar viza totalitatea functiilor in care o persoana poate fi aleasa. in acest context, judecatorul tribunalului arata ca “ar insemna sa se loveasca in chiar susbstanta dispozitiilor constitutionale ce reglementeaza dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales in Parlamentul European, si care concura cu exercitarea suveranitatii nationale”.

Pe de alta parte, a aratat instanta, Legea 176/2010 nu poate fi supusa, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal si sanctiunilor penale. Interdictia de a mai exercita, timp de trei ani, o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, este o sanctiune care apare suplimentar, alaturi de sanctiunea disciplinara a destituirii sau eliberarii din functie, a mai aratat instanta, in motivare.