Mitica Popescu a vorbit despre perioda petrecuta in inchisorile comuniste

Mitica Popescu, unul dintre cei mai mari actori romani din toate timpurile, a fost incarcerat timp trei ani in mai multe inchisori comuniste, printre care si colonia de munca de la Periprava. Actorul a povestit  cum multi detinuti mureau de foame si de epuizare, iar altii de inima rea.

Mitica Popescu se declara norocos ca a fost intemnitat in perioada cand erat tanar, altfel spune ca ar fi rezistat foarte greu regimului din puscariile comuniste.

“Eram la niste vecini, de un Sfantu Stefan, la onomastica unui prieten. Din una-n alta, cum povestesti la intalnirile astea tot ce-ti trece prin minte, unii au spus ca vor sa plece in America. Eram in 1958. Iti dai seama. Mie mi-a intrat pe o ureche si mi-a iesit pe cealalta. Dupa cateva zile ma trezesc umflat de Securitate”, a declarat Popescu pentru gandul.info. Acuzatia regimului in cazul lui Mitica Popescu a fost “Nedenuntare de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”.

Pe Fisa matricola penala care i-a fost intocmita scrie insa ca Dumitru Popescu, student in anul II la Teatru in momentul retinerii, fusese arestat de Securitate, pe 5 noiembrie 1958, “pentru faptul de Tradare si trecere de frontiera”.

E o tampenie. Nu intelegi ca n-am avut niciun gand sa fug?! D-aia mi-au si dat doar trei ani. Ceilalti au luat intre opt si 12 ani. Eu am luat minim de pedeapsa. Alta mai mica nici nu exista”, a mai spus actorul.

Mitica Popescu fost incarcerat la data de 9 februarie 1959.

“Dupa arestare, o perioada nu ne-au scos la munca. Asa era atunci. In vara, prin iunie, ne-au mutat, insa, de la Jilava la Periprava, la munci agricole, la porumb. E drept ca n-am stat acolo decat vreo trei luni, pana in septembrie. Pe urma, ne-a mutat iar, in Balta Brailei, la Salcia, intr-o colonie de munca – am lucrat la dig, la canalele de desecare. La Salcia am stat pana in noiembrie 1961, cand m-au liberat”, si-a amintit Mitica Popescu.

Actorul nu isi aduce aminte de Ion Ficior, cel care conducea colonia de la Periprava in perioada aceea, dar poate rememora oricand suferintele indurate acolo: “Foamea era ingrozitoare. Ne dadea o zeama de arpacas si un colt  de paine. Mancai cel mai bine cand visai. Apa pe care o beam era scoasa direct din Dunare, iar tanarii ne mancau de vii”.

Acestea au continuat la Salcia: “A venit tifoida peste noi; muncile erau crancene. Multi au murit de foame si de epuizare. Altii de inima rea. N-aveam voie sa primim pachet sau sa ne vedem rudele. Eram rupti complet de lume. Oamenii, saracii, nu stiau ce le face copilul; daca le mai traiesc parintii; ce e cu sotia… Nimic. Sincer, eu am avut sansa ca eram tanar. Dar pentru cei in varsta era ingrozitor. Se muncea pe rupte, trebuia sa faci norma. Daca nu, bataia ta n-o lua nimeni”, rememoreaza Mitica Popescu.

In 1961, cand i-au dat drumul din puscarie, securistii i-au pus in vedere sa nu discute nimic despre ce a trait in acesti ani.

Spune ca a avut totusi o satisfactie atunci: “Nu plateam cotizatia la partid, ca pe noi, astia cu probleme, nu ne faceau membri de partid”.

Peste 40 de detinuti politici, supravietuitori ai inchisorii de la Periprava din Delta Dunarii, un adevarat “lagar de exterminare”, asa cum chiar ei il numesc, isi amintesc perfect de conditiile de detentie si in special de torturile aplicate personal de catre comandantul Ion Ficior, potrivit tortionari.gandul.info.

Sursa foto: adpm.ro