Moastele SFANTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE, aduse la Constanta

Arhiepiscopia Tomisului organizeaza marti seara, de la ora 18.00, in ajunul praznicului celui cunoscut in religia crestina drept “Purtatorul de Biruinta”, o procesiune urmata de Slujba Vecerniei, cu prilejul aducerii spre inchinare a raclei cu moastele SFANTULUI GHEORGHE, la Biserica “SF. MARE MC. GHEORGHE”, din Constanta.

Potrivit purtatorului de cuvant al Arhiepiscopiei, Calin Gavrilas, relicvele au fost donate de cardinalul Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop emerit de Milano (Italia), si vor fi depuse definitiv, spre inchinare, in lacasul de cult crestin-ortodox constantean.

Biserica “SF. GHEORGHE” din Constanta este cunoscuta in randul credinciosilor si datorita faptului ca pictura este realizata de marele artist Nicolae Tonitza.

Miercuri, Biserica “SF. MARE MC. GHEORGHE” din Constanta isi va praznui hramul, prilej pentru arhiepiscopul Teodosie de a savarsi aici Slujba Sfintei Liturghii, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi.

Citeste si: Pastorala de PASTE 2014 a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane

SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE (270-303) este un sfant megalomartir, pomenit de toate Bisericile crestine traditionale, pe data de 23 aprilie. Potrivit izvoarelor istorice, s-a nascut in Capadocia (Asia Mica), intr-o familie crestina, tatal sau fiind general roman. La varsta de 30 de ani a devenit, la randul sau, general in armata imparatului Diocletian (284 — 305). Sfantul Gheorghe s-a ridicat  impotriva hotararilor anticrestine ale Consiliului de la Nicomedia (Asia Mica) din 303, fapt ce i-a adus persecutii din partea lui Diocletian. A suferit supliciul martirajului fiind torturat, otravit si mai apoi decapitat.

Cercetarile istorice mai recente afirma ca SFANTUL GHEORGHE a murit ca martir in Palestina, in cetatea Diospolis, langa Lidda (Lodd), cu putin timp inaintea domniei lui Constantin. Eusebius, episcop al Cezareei din Palestina si apologet crestin, il mentioneaza ca martir atunci cand relateaza despre Consiliul de la Nicomedia (303).

Moastele SFANTULUI GHEORGHE au fost asezate in orasul Lidda (Lodd), unde s-a creat un pelerinaj permanent al crestinilor, inca din antichitate, pentru inchinare. La Biserica din Lidda (Lodd) se pastreaza mormantul Sfantului Gheorghe, candela sa din care se miruiesc pelerinii si lanturile de fier cu care marele mucenic a fost legat in temnita.

Mai multe date certe, despre viata sa, nu se cunosc, neexistand niciun document epigrafic al epocii. Ceea ce se stie despre el a fost scris ulterior.

In tara noastra, SFANTUL GHEORGHE este ocrotitorul Armatei Romane, fiind totodata unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel.

Imaginea SFANTULUI GHEORGHE ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale, trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu, de la Muntele Athos. In traditia populara, SFANTUL GHEORGHE este patronul macelarilor, agricultorilor, calaretilor, fermierilor si al bolnavilor de lepra.

Citeste si: Isi poarta CRUCEA in spate. La propriu

Praznicul SFANTULUI GHEORGHE este asociat cu inceputul verii pastorale, asa cum Sfantul Dumitru anunta incheierea acestui sezon.

Tot traditia populara spune ca exista o intelegere cosmica intre San-George si Sanedru: cand canta broastele pentru prima data in an, San-George ia cheile de la Sanedru pentru a “deschide” drumul vegetatiei la viata. De SFANTUL GHEORGHE se impodobesc casele cu plante care simbolizeaza renasterea naturii.

Ajunul sarbatorii, 22 aprilie, este cunoscut sub numele de Sangiorzul vacilor sau Alesul si este sarbatoarea ciobanilor. Obiceiul marcheaza inceputul anului pastoral cand, potrivit traditiei, se aleg ciobanii, miei si locul viitoarei stane. Tot atunci se pregatesc oile pentru muls si se prepara primul cas.

Tot in ajunul zilei de SFANTUL GHEORGHE, se crede ca spiritele malefice si strigoii umbla noaptea prin gospodarii pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin traditie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante precum usturoiul, rugul de macese, pelinul, rostopasca sau leusteanul. De asemenea, gospodarii obisnuiau sa aprinda focuri rituale, cantau din bucium, produceu zgomote si savarseau pomeni, pentru imblanzirea mortilor deveniti strigoi.

Sursa foto: reporterntv.ro