MOTIVAREA INSTANTEI pentru ACHITAREA celor 20 de VAMESI de la Otopeni

Magistratii Curtii de Apel Ploiesti au motivat decizia definitiva de ACHITARE a celor 20 de lucratori vamali de la Aeroportul Otopeni, acuzati de aproximativ 8.000 de fapte de coruptie.

“Analizand punctual si individual acuzatia pentru fiecare inculpat, prin prisma dovezilor administrate pe intreg parcursul procesului penal, Curtea constata ca niciunul din cele 7.897 acte materiale de luare de mita si, respectiv, de primire de foloase necuvenite nu este dovedit pentru a se stabili data, locul si circumstantele de fapt in care a fost comis in concret, asa cum s-a decis prin hotararea instantei de trimitere”, arata magistratii.

Niciunul dintre cei 20 de inculpati nu au recunoscut, in timpul procesului, acuzatiile DNA.

Probele-cheie au fost cele 104 procese-verbale, realizate in perioada februarie-mai 2006, de un investigator sub acoperire. Acesta inregistra audio-video cum vamesii primeau bani de la comisionarii vamali. Atunci cand au fost audiati in fata judecatorului, in sedinta publica, comisionarii vamali au spus ca nu au oferit niciodata bani.

Citeste si: DESPAGUBIRI IMENSE pentru VAMESII de la Otopeni care au fost ACHITATI

In timpul procesului, judecatorii au mai observat ca nu intotdeauna consemnarile din procesul-verbal erau confirmate de inregistrarile video, iar aparatura nu a surprins, in unele cazuri, momentul in care erau dati banii.

Astfel, judecatorii au atras atentia ca, in acel caz “mijloacele de dovada constau, preponderent, in activitati specifice desfasurate de un agent al statului infiltrat autorizat, si contin informatii indoielnice tocmai cu privire la vinovatia faptuitorilor”.

Curtea de Apel a mai pus in discutie si alte probe, denunturile facute de angajatii a doua firme de comisionariat vamal, care au declarat la DNA ca au dat mita unor vamesi: “Invinuiri abstracte si generale ce genereaza imposibilitatea de a identifica vreun act material de luare de mita”.

Citeste si: LOVITURA pentru DNA: ACHITARE in ”lotul vamesilor” dupa opt ani

Magistratii arata ca nicio proba nu a demonstrat ca vamesii au solicitat bani, iar denuntatorii, comisionari vamali, au confirmat ca era vorba de o practica pe care chiar firma la care lucrau au initiat-o. “Totodata, administrarea echitabila a probelor, ca parte a unui proces echitabil, ocupa un loc preeminent intr-o societate democratica si nu poate fi sacrificata in favoarea eficientei luptei impotriva coruptiei”, mai arata Curtea de Apel Ploiesti.

Sursa foto: romaniatv.net