Mugur Isarescu: Deciziile politice care nu se fac bine intelese pe plan extern, un pericol pentru economia Romaniei

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, a declarat miercuri ca pericolul principal care pandeste economia Romaniei in anul electoral 2014 il reprezinta deciziile politice interne care nu se fac bine intelese pe plan extern si care determina miscari bruste si masive de capital. 

Declaratiile lui Mugur Isarescu au fost facute in cadrul unui interviu acordat agentiei Mediafax. Guvernatorul BNR a precizat ca mizeaza pe reluarea cresterii creditarii si vede oportune investitiile imobiliare, insa a adaugat ca, personal, ar investi in agricultura si in sectoarele productive care au perspectiva.

“As face investitii in continuare, cum am si facut personal, in agricultura, in sectoare productive care au perspectiva. Chiar si in domeniul imobiliar piata cred ca-si va reveni”, a spus Isarescu.

Intrebat ce se va intampla daca in anul electoral 2014, Romania se va confrunta cu un atac speculativ, Mugur Isarescu a raspuns “Vom actiona asa cum actioneaza orice banca centrala in situatii similare”, subliniind ca cel mai mare pericol pentru Romania in acest an il reprezinta “deciziile politice interne care sa nu fie intelese bine pe plan extern si care sa determine miscari bruste si masive de capital”. 

In acelasi timp, seful bancii centrale vede o schimbare in arhitectura sistemului bancar european, unde lichiditatea va fi asigurata de clientii cu depozite in nivelul garantat, de 100.000 de euro, in timp ce deponentii cu sume mai mari vor alege sa-si diversifice plasamentele si sa-si asume responsabilitati, ceea ce va determina dezvoltarea pietei de capital.

Intrebat in ce conditii ar candida la alegerile prezidentiale, Isarescu a explicat ca o cariera politica nu poate debuta peste o anumita varsta.

“Sa-mi schimb profesiunea la 65 de ani? In Romania, presedintele, conform Constitutiei, este un om politic. La 65 de ani imi este greu sa ma debarasez de haina de bancher, care-ti intra in piele. Nu prea stiu cazuri ca la 65 de ani, sa intre cineva in viata politica”, a spus guvernatorul BNR.

Va prezentam integral interviul acordat pentru Mediafax de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu:

Reporter: Studiile de la BNR sustin un impact nesemnificativ al politicii monetare asupra evolutiei economiei din 2008 si pana in prezent. Pe de alta parte, BNR afirma acum ca sustine cresterea creditarii sanatoase ca suport al cresterii economice sustenabile. De unde vine asimetria aceasta a actiunii politicii monetare? Ce model utilizeaza banca centrala? Este o schimbare de paradigma care sa permita o relaxare atat de larga a politicii monetare sau sunt doar conditii diferite? 

Mugur Isarescu: N-as spune ca este o schimbare de paradigma. Mai curand inregistram o schimbare a situatiei si aplicarea politicii monetare la noile conditii. In primul rand, a intervenit coborarea semnificativa a inflatiei. Nu puteam sa luam astfel de masuri cand aveam inflatie de peste 5%, cu mult in afara intervalului de variatie asociat tintei stationare de 2,5% si, de asemenea, cu mult in afara a ceea ce era in Europa. Cifrele arata clar ca astazi vorbim de inflatie mult mai scazuta, la limita de jos a acestui interval.

In al doilea rand, situatia este deosebita si pentru ca in prezent creditul in valuta scade, comparativ cu 2006 – 2008, cand creditul in valuta crestea in ritmuri foarte inalte. Atunci am majorat rezervele minime obligatorii pentru a descuraja creditul in valuta. Acum, creditul in valuta nu doar ca nu mai creste in ritmuri inalte, dar chiar scade. Nu este normal sa reducem rezervele minime obligatorii?

Rep: Permiteti-mi sa fac mentiunea ca in continuare creditul in valuta ramane mai mare in sold decat cel in lei si fata de nivelul din urma cu 5 ani.

M.I.: Intr-adevar, este mai mare, pentru ca nici creditul in lei nu a reusit sa recupereze. Dar BNR nu a spus niciodata ca acest credit in valuta trebuie anihilat. Noi am afirmat in repetate randuri ca acest tip de credit nu ar trebui acordat acelor clienti ai bancilor care nu au venituri in valuta. Dar pentru exportatori, pentru unii investitori, ca si pentru alti debitori cu resurse, nu exista motive sa nu li acorde credite in valuta.

In acest context se poate vorbi de o schimbare de abordare. Noi am luat o serie de masuri generale de descurajare a creditului in valuta, introducand astfel in Romania normele de creditare pe care ulterior le-a promovat Banca Centrala Europeana. Cand situatia s-a schimbat, si masurile BNR au fost in concordanta cu noile realitati. Reamintesc ca am redus rezervele minime obligatorii si in perioada 2009 – 2010, de la 40% la 20% la valuta si de la 20% la 15% la lei. Dar bucla de inflatie determinata de majorarea TVA din iulie 2010 si de situatia din Europa, indeosebi din regiunea noastra – ambele fiind cauze care nu au depins de noi, de banca centrala – ne-au obligat sa oprim ciclul de reducere, de monetary easing. Acesti factori i-am mentionat si in conferinta de presa. Trebuie sa intelegem ca avem o economie deschisa.

Chiar daca deciziile se iau pe baza a ceea ce se intampla in Romania, trebuie sa ne uitam la nivelul dobanzilor din tarile vecine, pentru ca altfel exista pericolul ca intrari-iesiri masive de capital, si in special capitaluri speculative pe termen scurt, sa dezechilibreze situatia. Cu alte cuvinte, facem politica monetara in conditii de economie deschisa si deci cu miscari de capitaluri care pot sa fie perturbatoare.

Rep: Exista deci o schimbare de abordare.

M.I.: Va reamintesc ca in perioada 2009-2012 ajustarea interna a fost extrem de mare. Daca se suprapunea si o dezintermediere ampla, atunci efectul contractionist asupra economiei ar fi fost masiv. Or, acum, in conditiile unei consolidari fiscale, undeva intre 3% si 2% din PIB, daca se vor mai face eventuale ajustari fiscale, acestea vor fi mici, deci tara poate sa suporte o anumita dezintermediere.

Dar dezintermedierea trebuie sa fie moderata si controlata. Adica sa nu fie cu sume masive. Aici, intr-adevar, se poate vorbi de o schimbare de paradigma. in plus, efectul relativ contractionist al consolidarii fiscale si al dezintermedierii poate sa fie compensat exact de ceea ce facem noi, adica de monetary easing.

Rep: In conditiile date, si-au schimbat bancile cu adevarat modelele de analiza a cererilor de credit sau aplica doar niveluri mai restrictive? Avem o schimbare de garnitura in sistemul bancar? Nu apar oare aceeasi oameni din urma cu 5-10 ani, care au “construit” rate de neperformanta de peste 20%, pe medie?

M.I.: In ceea ce priveste bancile comerciale, este drept ca intr-o anumita masura sunt cam aceleasi garnituri de conducatori care au dat creditele, bancheri care au fost optimisti, si care acum probabil ca sunt super-pesimisti. Asta este si discutia pe care noi, si eu personal, o avem cu bancherii comerciali. Sa evite extremele. Dar nici aici n-as spune ca este o mare schimbare de atitudine. Asa sunt bancherii. De aceea bancile centrale trebuie sa fie anticiclice, asa cum am fost noi, pentru ca bancherii sunt de regula ciclici. Ei se entuziasmeaza si pe urma intra in pesimism.

Rep: Cand ati sfatuit public bancherii sa se apropie mai mult de clienti, sa puna mai mult accent pe consultanta si pe un parteneriat continuu cu clientii, faceati probabil apel la un model care functioneaza in alte piete? In acest sens am formulat intrebarea. Cu aceste rezultate, chiar neanticipate de banci, cu varfuri de neperformanta, nu ar fi fost normal sa se faca o schimbare in sistem?

M.I.: Referitor la creditele neperformante vreau sa fac un scurt comentariu. Daca la asta va refereati, va dau dreptate. Bancile comerciale trebuie sa realizeze ca performanta si profitabilitatea depind de calitatea clientilor, de maniera in care reuseste conlucrarea cu ei. S-a format un tavalug de opinii despre banci, cum ca ar fi pline de putregaiuri ce trebuie curatate. Nu este chiar asa. Bancile si-au facut ordine inauntru – pe o parte au neperformante, pe cealalta parte si-au constituit provizioane, ceea ce inseamna bani buni cu care sa acopere eventualele pierderi. De ce nu si le scot din bilant, asta poate fi alta intrebare… Daca si le-ar “netui”(scaderea acestor provizioane din soldul neperformantelor – n.r.) rata de neperformanta s-ar duce bine sub 20%, chiar sub 10%.

Sunt insa si aspecte juridice, contractuale, bilaterale, de la client la client, aspecte ce tin de regulile contabilitatii internationale, iar in cele din urma aspecte particulare, de la banca la banca, si ele intarzie aceasta “netuire”.

Rep: Cand credeti ca-si revine creditarea?

MI: Cred ca usor, usor, isi revine, din moment ce creditul in lei creste. Se va accentua creditarea in lei si va ajunge sa compenseze scaderea creditului in valuta, astfel incat sa avem pe total o crestere a soldului imprumuturilor. Se intampla oricum, este un proces deja inceput.

Rep: Ramane de vazut daca obiectivul “peren” privind aderarea la euro nu o sa va incurce asteptarile privind evolutia creditului pe valute.

M.I.: Nu este un obiectiv peren si lucrarea pe care o regasiti pe site-ul BNR arata ca Romania este in aceeasi situatie ca Polonia, Cehia, Ungaria si Bulgaria. Aceste cinci tari adopta intr-un fel pozitii apropiate. Mai mult decat atat, daca cineva analizeaza cu atentie vede ca din codasi am ajuns mijlocasi, spre “frunce”.

Rep: Dar procesul de convergenta a fost cel care s-a rasfrant asupra perceptiei publice si a favorizat preferinta pentru creditele in valuta. Multi clienti au decis sa se imprumute in valuta tocmai pentru ca aveau un orizont relativ scurt in care se schimba oricum moneda nationala.

M.I.: A fost o perceptie eronata. Cred ca trecerea spre moneda euro, cu exceptia tarilor mici, care au consiliu monetar, se face, in mod paradoxal, printr-o intarire a rolului monedei nationale si nu printr-o slabire a acestuia.

Rep: Deciziile CA sunt coordonate direct cu BCE?

M.I.: Nu ajungem pana acolo. Dar suntem in cadrul unui acord cu institutiile financiare internationale, iar in echipa de la UE este si un reprezentat al BCE. Totodata eu, in calitate de guvernator, si viceguvernatorii, chiar si directorii din BNR merg frecvent la Frankfurt si explica… cand e nevoie, daca este, pentru ca masurile BNR sunt absolut firesti.

Rep: Ati vorbit de armonizarea rezervelor minime constituite de banci cu ceea ce se regaseste azi la nivel european si ca acest proces se va realiza treptat. Ce orizont aveti pentru aceasta armonizare?

M.I.: Sa vedem cum reactioneaza si piata. Situatia nu e simpla. Vedeti cate interpretari apar, cate nelamuriri. Dar, uitandu-ne de data asta la situatia reala din Romania, credem ca armonizarea s-ar putea face cu acesti pasi mici si succesivi, intr-o perioada nu foarte indelungata. Oricum, cand spunem armonizare nu ne referim la a ajunge chiar in 2%, ci la o apropiere consistenta de nivelurile din UE. si asta pentru ca mai e mult credit in valuta, mai exista tentatia de a lua credit in valuta.

Rep: Unde va veti opri? La 5%, la 10%?

M.I. : Mai discutam, in functie de reactia pietei. Eu sunt convins ca banii vor fi absorbiti, dar bancile trebuie sa se apropie si de clienti.
Bancile au inca probleme. Nu dai credit pe productia neterminata, nu dai credit pe productia terminata. Dar sa nu dai credit nici pe productia livrata, care este deja pe raft pe motiv ca fuge cu marfa? in continuare, bancile ridica problemele cu recuperarea si executarea greoaie a garantiilor.

Rep: Cu cat va contribui creditarea in acest an la cresterea economica si ce avans al PIB estimati pentru 2014?

M.I.: Nu avem in acest moment alta estimare fata de cea din raportul din noiembrie 2013, in jur de 2,4% pentru 2014. Daca, asa cum sper, cresterea creditarii in lei se va accentua, influenta va fi in sens pozitiv.

Rep: Considerati ca este nevoie de stimulente suplimentare pentru o crestere mai accentuata a creditului?

M.I.: Da. Nu detaliez insa acum.

Rep: Ieftinirea resurselor interne a ajutat si statul sa se imprumute mai ieftin in 2013, probabil cu economii de costuri consistente. Pe de alta parte, nu cumva aceasta foame de bani a Ministerului Finantelor, care urmareste in prezent si mentinerea unui buffer confortabil, pune bancile in pozitia de a fi interesate prea putin de finantarea economiei reale?

M.I.: Ar fi asa daca banii ar fi drenati doar spre Ministerul Finantelor. Nu insa si atunci cand, dupa ce Ministerul Finantelor se imprumuta succesiv cu sume consistente, raman atat de multi bani in piata. si nu doar timp de o saptamana, de o luna, ci de sase luni in mod permanent. si mai sunt inca de vreo patru ori pe atat in RMO la lei, sume care, daca este nevoie, pot sa fie eliberate.

Rep: Dar multi analisti spun ca de cate ori exista volatilitate pe piata valutara, BNR retrage lichiditatea de pe piata monetara.

M.I.: Stiti ca BNR, in ultimii ani, nu a mai luat bani din piata prin operatiuni standard de piata monetara?! Cum am reusit atunci sa absorbim lichiditate? Prin vanzare de valuta, pentru ca BNR sa nu ajunga iar in pozitia de debitor net.

Rep: Pozitia de debitor net v-a adus pierderi pana in 2007….

M.I.. Asa este. Dar sa intelegem: pozitia de debitor net nu e dictata de noi, nu o avem pentru ca ne place. Ea deriva din anumite date, iar datele anului 2013 au fost urmatoarele: in partea a doua a anului in special au inceput sa vina bani pe canalul guvernamental, mai ales de la UE. Acestia au fost vanduti catre BNR (in calitate de agent al statului) si banca centrala a facut emisiune de lei. In mod normal, noi ar fi trebuit, cand am cumparat valuta de la Finante, sa fi absorbit si excesul de lichiditate. Daca nu am facut-o, a fost din ratiuni bine fundamentate.

Noutatea a fost ca, exact pentru a confirma un trend, si anume ca inflatia vine in jos si dobanzile trebuie sa se duca si ele in jos, concomitent cu reducerea ratei de politica monetara, am lasat aceasta lichiditate in piata si am ajuns din pozitie de creditor in pozitie de debitor. Am evitat astfel si o eventuala apreciere excesiva a cursului leului.

Rep: Sugerati ca sterilizarile se fac exclusiv pe piata valutara?

M.I.: Sigur ca puteam sa luam si depozite (call money), dar scopul nostru a fost ca reducerea de dobanda de politica monetara sa se reflecte si in alti indicatori, ca lumea si bancile sa inceapa sa creada in acest trend de scadere. Ne-am asumat mai degraba un cost pentru a arata ca intram intr-o perioada de inflatie scazuta, ca aceasta inflatie scazuta inseamna dobanzi mai scazute pe piata monetara, si ca un semnal catre banci pentru reducerea dobanzilor la credite. Ne-am asumat acest cost pentru refacerea increderii lasand lichiditate in piata, in conditiile in care vanzarile Ministerului Finantelor, de mult asteptate, s-au intensificat.

Au intrat cateva miliarde de euro, in mare parte bani europeni, care trebuia sa fi venit din anii precedenti. Au venit anul trecut, iar suma este importanta.
Daca apar conditii in care BNR este pusa in situatia sa atenueze volatilitatea cursului de schimb, bineinteles ca vanzarile de valuta se fac contra lei si astfel se produce si o absorbtie de lichiditate.

Rep: Apropo de volatilitate, deprecierea leului din saptamana trecuta a fost cauzata de reducerea RMO?

M.I.: Nu insistati pe legatura intre reducerea RMO si miscarea cursului. Fiindca masura in cauza intra in vigoare abia din 24 ianuarie si nu are un impact direct. Sigur, pot fi si legaturi indirecte, privind aspecte punctuale.

Rep: Dar ce se va intampla daca in anul electoral 2014 Romania se va confrunta cu un atac speculativ? Promite BNR bancilor ca nu le va retrage lichiditatile asa cum s-a intamplat in 2008?

M.I.: Vom actiona asa cum actioneaza orice banca centrala in situatii similare.

Rep: Care e cel mai mare pericol pentru Romania in 2014?

M.I.: Decizii politice interne care sa nu fie intelese bine pe plan extern si care sa determine miscari bruste si masive de capital.

Rep: Daca ati avea disponibilitati, in ce ati investi azi?

M.I.: As face investitii in continuare, cum am si facut personal, in agricultura, in sectoare productive care au perspectiva. Chiar si in domeniul imobiliar piata cred ca-si va reveni.

Rep: Dar cum vedeti ca se va dezvolta arhitectura sistemului bancar european, avand in vedere ca rezolutia bancara legiferata de Autoritatea Bancara Europeana transforma o buna parte din deponenti in investitori?

M.I.: Dupa mine, vom avea in Europa un sistem bancar in care masa deponentilor va fi incurajata sa ramana pana la limita garantata. Asa se va forma lichiditatea propriu-zisa.

Totodata, se va dezvolta piata de capital, unde investitorul isi asuma riscurile. Din acest motiv, putem spune ca spre deosebire de SUA, piata de capital din Europa este subdimensionata, deci in ultima instanta aceasta situatie va duce la dezvoltarea pietei de capital. Pe scurt, este vorba de gestionarea riscurilor, care presupune responsabilitate si diversificare.

Rep: In contextul actual, dar si cel general, pentru viitorul Romaniei, care functie este mai importanta, cea de guvernator al bancii centrale sau de presedinte al statului?

M.I: Fiecare functie are rolul ei.

Rep: In ce conditii ati candida la Presedintie?

M.I.: Am candidat o data. Acum nu se mai pune problema. Sa-mi schimb profesiunea la 65 de ani? In Romania, presedintele, conform Constitutiei, este un om politic. La 65 de ani imi este greu sa ma debarasez de haina de bancher, care-ti intra in piele. Nu prea stiu cazuri ca la 65 de ani, sa intre cineva in viata politica.

Foto: Romania Libera