National Geographic: În România se dă o bătălie încinsă pentru aurul de la Roșia Montană

Munții din Transilvania poate nu sunt bântuiți de vampiri, în schimb sunt plini de aur care atrage ceea ce unii numesc “atenția prădătorilor” – într-o luptă continuă care refuză să se stingă, scrie Național Geographic într-un articol dedicat situației privind Roșia Montană.

“Lupta amară privește propunerea unei companii străine de a construi cea mai mare mină de aur din Europa într-un sit istoric numit Roșia Montană”, scriu jurnaliștii. În condițiile în care Roșia Montană conține resurse extrem de rare, “este cu atât mai surprinzător faptul că Guvernul din România a retras temporar dosarul Roșia Montană de la UNESCO”.

“În centrul dezbaterii se află un litigiu cu compania minieră care vrea acces la sit (Roșia Montană Gold Corporation, societate controlată de compania canadiană Gabriel Resources) . În urma protestelor masive declanșate în 2013, Guvernul român a decis să nu elibereze autorizații care ar fi permis companiei canadiene să meargă înainte cu proiectul și a adoptat mai multe ‘protecții legale’ pentru Roșia Montană.

Ca răspuns, Gabriel Resources a cerut României, la curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari, pentru pierderile înregistrate că urmare a nerespectării de către partea română a tratatelor de investiții. Această sumă reprezintă mai mult de două procente din PIB-ul țării”, notează Național Geographic.

Amintim că în 2013, România a văzut cele mai ample proteste de după Revoluție după ce Guvernul de atunci – condus de Victor Ponta – a adoptat un controversat proiect de lege ce oferea Roșia Montană Gold Corporation, societate controlată de compania canadiană Gabriel Resources, dreptul să exploateze cel mai important zăcământ din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Istorie în pericol?

Jurnaliștii de la Național Geographic descriu și ce implică deschiderea minei în Roșia Montană: “Planul pentru deschiderea minei propunea folosirea a zeci de mii de tone de cianură pentru a separă aurul de piatră, metodă de extragere a aurului urmând să ducă la distrugerea Roșiei Montane”.

Citește și:  UNESCO A AMÂNAT, LA CEREREA ROMÂNIEI, DISCUTAREA DOSARULUI ROŞIA MONTANĂ

“Dezvoltarea extensivă ar distruge cea mai mare parte a arheologiei unice a zonei”, spune Andrew Wilson, profesor la Oxford care a realizat un studiu asupra Roșiei Montane. “Ar include tuneluri – cele mai multe dintre acestea rămânând neexplorate – care conțin dovezi ale exploatării miniere moderne din Imperiul Austro-Ungar și galerii extinse din perioada comunistă”, a completat profesorul.

De altfel, mulți localnici, care refuză să părăsească zona, ar trebui mutați cu forța, mai scrie Național Geographic. Jurnaliștii descriu și ultimul episod din “saga” Roșia Monta: eșecul înscrierii în lista UNESCO.

“În 2017, Guvernul României a depus la UNESCO dosarul Roșia Montană pentru includerea în patrimoniul mondial, însă într-o mișcare fără precedent, luna trecută, Guvernul – condus acum de social democrați – a amânat includerea sitului în patrimoniul UNESCO”. “Este extrem de neobișnuit”, spune Sneska Quaedvlieg-Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, federație paneuropeană pentru patrimoniul cultural. “Mai tot timpul guvernele lupta pentru siturile lor”, subliniază această.

“Comitetul ar putea să voteze cererea de includere în următorii trei ani dacă România se hotărăște în acest sens, în caz contrar țara va trebui să reia de la zero întregul proces, care în acest caz a durat mai mult de un an”, mai scriu jurnaliștii.

Caz dificil

Guvernul social democrat a explicat motivele pentru care a cerut retragerea dosarului prin care cerea includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, însă mișcarea tot a declanșat o serie de proteste în mai multe orașe din țară.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul Culturii George Ivașcu preciza că Guvernul României nu a solicitat retraferea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluționarea litigiului în dosarul de arbitraj.

“Astfel de cazuri în care se lupta o companie privată cu statul au un impact uriaș, în special când te confrunți cu niște costuri ce ajung la miliarde de dolari, însă este păcat că Guvernul României a capitulat și a cerut amânarea includerii sitului în patrimoniul UNESCO”, spune Carla Garcia Zendejas, expert juridic la Centrul Internațional de Drept Comparat al Mediului.

Sursă traducere: ziare.com