Nivelul scazut de melatonina din organism duce la “oboseala cronica”

Cauzele sindromului “oboselii cronice”, afectiune foarte raspandita in randul societatii moderne, nu sunt foarte bine cunoscute, pana inprezent, de catre medici.

Ultimele studii efectuate in Statele Unite ale Amercii au oferit insa cateva indicii referitoare la dereglarea “ceasului biologic”. S-a tras concluzia ca nivelul scazut de melatonina din organism conduce la instaurarea starii de oboseala cronica.

Intre cele doua emisfere ale creierului este situata glanda pineala, cea care are rolul de a secreta cantitatile de melatonina necesare organismului uman.

Glanda produce o cantitate mare de melatonina pana la pubertate, cand nivelul productiei incepe sa scada. Organismul produce melatonina mai ales noaptea, existand o relatie directa intre nivelul luminii si nivelul secretiilor, cercetarile demonstrand ca se poate obtine o cantitate suficienta de melatonina doar in conditii de bezna totala.

Atunci cand lumina atinge receptorii fotosensibili aflati in retina, semnalele nervoase ajung la glanda pineala, iar productia de melatonina este oprita.

Acest lucru deregleaza ritmul circadian al oamenilor, ceea ce conduce la oboseala si chiar la un numar de afectiuni.

In lumea moderna, numeroase dispozitive electronice continua sa emita lumina mult dupa apus, deregland ceasul biologic al corpului. in 2007, Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului, entitate ce tine de Organizatia Mondiala a Sanatatii, a declarat ca munca in ture este, “probabil”, un factor cancerigen.

Aceasta concluzie s-a conturat in urma mai multor studii care au aratat ca reducerea nivelului melatoninei in timpul noptii conduce la o incidenta mai mare a tumorilor canceroase.

Primul om care lansat ipoteza unei legaturi intre munca nocturna si riscul de a dezvolta cancer a fost epidemiologul american Richard Stevens. in 1987, cand a scris prima lucrare pe aceasta tema, ideea sa a fost considerata “ticnita” de catre ceilalti oameni de stiinta, a marturisit profesorul.

Cercetatorul a ajuns la aceasta idee incercand sa afle de ce rata cancerului la san a cunoscut o crestere semnificativa incepand cu 1930. In acel deceniu, in societatile industriale a fost introdusa tura de noapte, fiind considerata la acea vreme drept un semn al progresului.

Daca propunerea sa a fost initial privita cu scepticism in mediile stiintifice, ea a inceput sa fie acceptata dupa ce au fost publicate studii noi care aratau o incidenta mai mare a cancerului la san in randul femeilor care lucreaza in tura de noapte.

De asemenea, cercetari efectuate pe animale au aratat ca, atunci cand ritmul circadian al acestora este dereglat, numarul tumorilor canceroase creste, iar speranta de viata este redusa. Mai mult, alte studii indica faptul ca barbatii care lucreaza in tura de noapte prezinta o rata mai mare a cancerului la prostata.
Daca reducerea productiei de melatonina pe timp de noapte este unul din factorii care conduc la o viata mai scurta, o alta tendinta inregistrata in ultimii ani ingrijoreaza numerosi oameni de stiinta: expunerea oamenilor la lumina albastra dupa apus.

Trecerea de la lumina rosie la lumina albastra
Oamenii folosesc lumina artificiala de mai bine de un secol, iar sursele de iluminat populare de-a lungul acestei perioade, precum becurile incandescente, emit lumina rosie (cu o lungime de unda mai mare). in ultima vreme, acestea au inceput sa fie inlocuite de lampi ecologice, ce sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic. Diferenta este ca, de cele mai multe ori, lumina emisa de aceste becuri “eco” este de culoare albastra (cu o lungime de unda mai mica).

De asemenea, dispozitivele electronice cresc in popularitate la nivel mondial, iar acestea emit la randul lor lumina albastra. Pe langa televizoare si computere, ultimii ani au adus cresterea semnificativa a apetitului publicului larg pentru telefoane mobile si tablete electronice. Conform unui raport elaborat de Gartner, anul trecut au fost vandute 1,6 miliarde de dispozitive mobile, cu 31,8% mai multe decat in 2009.

Un sondaj efectuat anul acesta in Marea Britanie a aratat ca 16% dintre femei si 18% dintre barbati nu se dezlipesc de telefonul mobil nici macar in pat, iar pe masura ce smartphone-urile vor fi adoptate de o parte tot mai mare al populatiei, se asteapta ca procentul sa creasca. Mai mult decat atat, un studiu efectuat de cercetatorii de la Cambridge University Hospitals a aratat ca 72% dintre adultii din Marea Britanie verifica retelele de socializare imediat inainte de a se culca.

Toate aceste date par sa indice ca oamenii sunt din ce in ce mai expusi la lumina albastra. De ce sunt oamenii de stiinta ingrijorati de acest fapt? Raspunsul este simplu: desi toate tipurile de lumina afecteaza secretia de melatonina, cercetatorii au descoperit recent ca lumina albastra – mai exact, cea cu o lungime de unda de 446-477 nanometri – este mult mai eficienta decat celelalte in a suprima productia de melatonina.

Lumina albastra – sursa oboselii si a lipsei de somn?
Pentru a testa aceasta ipoteza, mai multi cercetatori de la Universitatea din Basel, Elvetia, au conceput un experiment simplu, la care au participat 13 voluntari de sex masculin. Acestia au fost rugati ca, timp de doua saptamani, sa utilizeze un computer inainte de a se culca.

In prima saptamana, voluntarii au petrecut 5 ore in fiecare noapte in fata unui monitor vechi, care emite mai ales lumina fluorescenta si foarte putina lumina albastra. Apoi, in cea de-a doua saptamana, cei 13 barbati au petrecut o durata similara de timp in fata unui monitor cu LED-uri, al carui ecran emitea de doua ori mai multa lumina albastra.

Cercetatorii au descoperit ca nivelul melatoninei in corpul persoanelor expuse mult timp la lumina albastra crestea mult mai lent, iar aceasta intarziere se mentinea de-a lungul intregii nopti.

Atunci cand au fost supusi unor teste de memorie, voluntarii care au petrecut timp in fata monitoarelor cu LED-uri au avut rezultate mai bune.

Oamenii de stiinta spun ca acest lucru sugereaza ca lumina albastra mentine oamenii intr-o stare alerta, suprimand productia de melatonina.

Intr-un alt experiment, oamenii de stiinta de la Universitatea din Basel au analizat efectul becurilor incandescente in comparatie cu cel al lampilor de iluminat fluorescente, care emit mai multa lumina albastra. Rezultatele studiului au aratat ca organismul barbatilor expusi la lumina albastra a produs cu 40% mai putina melatonina decat atunci cand au fost expusi la lumina becurilor incandescente.

De asemenea, voluntarii expusi la lumina albastra s-au declarat a fi mai treji la o ora dupa expunere.

Faptul ca lumina albastra are un efect de «trezire» asupra organismului a fost confirmat de un studiu separat, efectuat de un grup de cercetatori americani intr-un azil de batrani. Cercetarea efectuata pe 28 de voluntari a indicat ca persoanele care au fost beneficiat de 30 de minute de expunere la lumina albastra ziua timp de 4 saptamani au inregistrat o imbunatatire a capacitatilor cognitive in comparatie cu cei care au fost expusi la lumina rosie.

De asemenea, experimente efectuate in Japonia si in Scotia au aratat ca rata criminalitatii din anumite zone scade atunci cand lumina albastra este folosita in iluminatul public. Tot in Japonia, oficialii feroviari au observat numarul persoanelor care incearca sa se sinucida aruncandu-se in fata trenului a scazut dupa ce la capatul peroanelor au fost instalate corpuri de iluminat ce emiteau lumina albastra.

Asadar, lumina albastra poate avea efecte benefice asupra corpului uman, dar numai in cazul in care aceasta este folosita in timpul zilei, cand nu blocheaza productia de melatonina a corpului.

Cum ne putem feri de efectele nocive ale luminii albastre?
Ca urmare a descoperirii rolului negativ pe care lumina albastra il are asupra sanatatii umane, reactiile nu au intarziat sa apara.

O echipa de cercetatori de la Universitatea John Caroll din Ohio, SUA, au conceput o lampa de iluminat dedicata proaspetelor mamici dupa ce au aflat ca lumina albastra se afla printre factorii care conduc la aparitia depresiei postpartum, care afecteaza aproximativ 10-15% dintre femeile care au nascut.

Deoarece acestea sunt nevoite sa se trezeasca de mai multe ori in timpul noptii pentru a ingriji bebelusul, aprinderea constanta a lampii de iluminat afecteaza grav productia de melatonina. Cu timpul, ritmul circadian al femeii va fi dereglat, acest lucru conducand la depresie.

Pentru a contracara aceasta problema, cercetatorii au conceput o lampa ce emite lumina doar in portiunea rosie a spectrului luminos, astfel ca aceasta poate fi folosita si in timpul noptii fara a afecta productia de melatonina.

De asemenea, pentru a contracara efectul nociv al luminii albastre emise de dispozitivele electronice, cercetatorii au creat o pereche de ochelari care filtreaza razele luminoase din acest spectru.

Si oficialii de la NASA s-au aratat interesati de conceperea unui bec special, care sa ajute astronautii de pe Statia Spatiala Internationala sa fie intr-o stare alerta in timpul orelor de lucru si care sa incurajeze somnul in perioada dedicata repausului.

Pana la conceperea acestei lampi speciale, doctorii recomanda o buna “igiena a somnului”: dormitorul trebuie sa fie folosit exclusiv in scopul somnului, iar dispozitivele electronice nu trebuie folosite cu mai putin de 60 de minute inainte de ora de culcare. De asemenea, daca ne trezim in timpul noptii, specialistii recomanda sa evitam sa aprindem lumina.

Daca, in ciuda recomandarilor facute de specialisti, nu va puteti dezlipi de computer in timpul serii, puteti incerca F. lux, o aplicatie care ajusteaza gama de culori a monitorului astfel incat noaptea acesta sa emita mai putina lumina albastra. Chiar daca folositi acest program, nu trebuie subestimat pericolul pe care dispozitivele electronice il prezinta asupra sanatatii dumneavoastra.

Dr. Michael Hastings de la Cambridge University Hospitals subliniaza faptul ca “adultii nu realizeaza ca folosirea computerelor a telefoanelor mobile si a altor dispozitive electronice are un impact semnificativ asupra somnului si asupra sanatatii umane”. Adrian Williams, profesor la London Sleep Centre, afirma la randul sau ca “oboseala constanta de care sunt afectati oamenii nu este provocata de vreo boala noua, ci de stilul «mereu conectat» al acestora“.

Asadar, semnalul de alarma a fost tras. Depinde doar noi daca vom reactiona in consecinta sau daca vom continua sa cedam tentatiilor electronice, cu pretul sanatatii noastre.