OLGUTA VASILESCU si-a batut joc de un MILION de EURO din bugetul PRIMARIEI CRAIOVA

PRIMARIA CRAIOVA si-a batut joc de peste un MILION de EURO din banii craiovenilor, pe care i-a aruncat pe onorariile piperate ale consultantilor straini, pe cumpararea reclamei in presa apropiata primarului OLGUTA VASILESCU si pe evenimente inutile. Motivul oficial a fost titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, competitie din care CRAIOVA a fost descalificata de juriul format din experti internationali independenti care a considerat ca proiectul depus a fost foarte prost conceput.

Dupa mai bine de doi ani de solicitari pe baza Legii nr. 544 privind liberul acces la informatiile de interes public, GdS a obtinut lista partial detaliata a cheltuielilor efectuate de Asociatia Craiova Capitala Europeana a Culturii, structura fondata de primarie prin care s-a scurs milionul de euro. In tot acest timp, fosta conducere a Asociatiei, impreuna cu primaria, au refuzat sa faca publice sumele cheltuite din bugetul local pe motiv ca Asociatia este de drept privat.
Pe langa faptul ca au platit nejustificat sume uriase, Asociatia si PRIMARIA CRAIOVA au incalcat legea in privinta transparentei cheltuirii banilor publici. Spre comparatie, bugetul Asociatiei din Craiova, (vezi aici) oras perdant in cursa pentru Capitala Culturala, este mai mare decat bugetele cumulate ale Asociatiilor similare din Cluj-Napoca si Bucuresti, orase castigatoare, dupa cum reiese din informatiile puse prompt la dispozitie de acestea la solicitarea GdS. In cele ce urmeaza va prezentam o analiza care ar face si deliciul Directiei Nationale Anticoruptie.
Dupa ce Craiova a fost descalificata din cursa pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, actuala conducere a Asociatiei a decis sa raspunda solicitarii GdS formulata in baza legii privind liberul acces la informatiile de interes public. Chiar daca datele nu sunt complete (ele vor fi furnizate in curand – n.r.), sumele cheltuite de Asociatie in cei trei ani de existenta te fac sa te intrebi daca titlul de capitala europeana a culturii a fost un scop in sine sau doar mijlocul prin care primaria sa imparta un milion de euro dupa pofta si interese.
Altfel nu se explica modul in care orase precum Cluj-Napoca sau Bucuresti au cheltuit, in unele cazuri, sume de 20 de ori mai mici decat Craiova, au avut si proiecte castigatoare si au respectat si legislatia in vigoare. Pentru a intelege mai bine diferentele uriase dintre Craiova si cele doua orase impotriva carora a concurat si a pierdut lamentabil, vom analiza comparativ bugetele celor trei Asociatii.
Din start, uluitor de mare este bugetul total avut la dispozitie de Asociatia din Craiova raportat la omoloagele ei din Cluj-Napoca si Bucuresti: Craiova – 1.140.090 euro, fata de 565.000 de euro – Bucuresti si 252.565 de euro – Cluj-Napoca. Din cei 1.140.090 euro, 1.041.234 de euro provin din fonduri de la bugetul local Craiova, cu mult peste banii publici alocati de Primaria Cluj-Napoca – 81.184 de euro.
Asociatia Culturala din Cluj-Napoca a obtinut diferenta de bani din sponsorizari si cotizatii ale entitatilor private. Potrivit Asociatiei din Craiova, „suma alocata de la bugetul local al Craiovei pentru activitatea si evenimentele organizate de ACCEC 2021 si in numele acesteia de la infiintare si pana in prezent – adica anii 2013, 2014 si 2015 – este de 4.685.555 de lei. La aceasta se adauga 390.750 de lei din sponsorizari si 54.101 lei din donatii. Totodata, veniturile ACCEC 2021 au mai provenit din: cotizatiile membrilor fondatori, taxe participare la Festivalul Elena Teodorini, dobanzi etc“.
ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti, cel care a administrat bugetul, arata in raspunsul trimis GdS urmatoarele: „Procesul de candidatura a inceput in anul 2014, prin initierea elaborarii Strategiei Culturale pentru Bucuresti. In anul respectiv au fost cheltuiti pentru acest proiect 65.000 de euro. In 2015, bugetul alocat candidaturii orasului la titlul de Capitala Europeana a Culturii a fost de 500.000 de euro, bani alocati atat pentru realizarea Strategiei Culturale, cat si pentru procesul efectiv de candidatura“.
Asociatia din Cluj-Napoca a pus la dispozitia GdS bugetul de venituri si cheltuieli pe perioada 2012-2015 din care rezulta ca suma alocata din fonduri publice este de doar 81.184 de euro. Potrivit presedintelui Asociatiei, Florin Morosanu, acest lucru a fost posibil, deoarece strategia orasului Cluj-Napoca a fost aceea de a coopta foarte multi voluntari, ceea ce s-a tradus prin reducerea substantiala a cheltuielilor.
La un calcul simplu rezulta ca orasele Bucuresti si Cluj-Napoca au avut impreuna un buget total cu mult mai mic decat a avut Craiova. Si au mers si mai departe in competitie. Cum au reusit acest lucru? Simplu. S-au bazat foarte mult pe voluntari si nu au fost mana sparta, cheltuind banii pe baza de licitatii, nu dupa bunul plac, ca la Craiova.
Craiova a platit degeaba 357.000 de euro pe consultanta
Cea mai mare discrepanta, dupa cea privind bugetul total, are legatura cu sumele platite pentru consultantii straini. In timp ce Craiova a platit nu mai putin de 357.890 de euro, Bucuresti a platit 107.000 euro, iar Cluj- Napoca – 20.000 de euro. Potrivit raspunsului trimis GdS de Asociatia Craiova Capitala Culturala „cheltuielile ACCEC 2021 pentru Capitolul Consultanti externi, pe toata perioada 05.2013 – 31.12.2015 sunt, in total, de 1.610.509,59 lei. Acestea includ: studii de fezabilitate, servicii de consultanta, realizare parteneriate necesare proiectelor propuse in dosarul de candidatura, propuneri strategie culturala, impozite, transport, cazare si participare ca reprezentanti ai ACCEC 2021 la diferite evenimente etc.
Din suma mai sus mentionata, 175.148,00 lei reprezinta impozite. Consultantii externi au fost: JAN DE MAERE, ANDRE PIERRE DIEDRICH, ESRA NILGUN MIRZE, UNIVERSAL ART BROKER“. Iata ce a raspuns si ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti, cel care a administrat bugetul: „In cadrul proiectului Bucuresti Capitala Europeana a Culturii au fost contractati doi consultanti straini, cu expertiza la cel mai inalt nivel in procesul de Capitala Europeana a Culturii, care au lucrat in echipele castigatoare ale mai multor orase, precum Copenhaga, Aarhus, Glasgow, Bruxelles. Onorariile lor cumulate, pentru intreg anul 2015, s-au ridicat la 107.000 euro“.
Craiova a avut nevoie sa-i plateasca timp de trei ani, Bucuresti a avut nevoie doar de un an. Orasul Cluj-Napoca si-a angajat o firma de consultanta pe baza de selectie de oferte. „Noi am platit 10.000 de euro pe an, timp de doi ani. Firma a avut cate un specialist pe fiecare domeniu. Ea a asigurat castigarea titlului de capitala culturala europeana pentru orase precum Pafos, Plovdiv sau San Sebastian. A trebuit sa ne incadram in bugetul pe care l-am avut“, a explicat Florin Morosanu. La un calcul simplu, rezulta ca Asociatia din Craiova a platit pentru consultanta de peste trei ori mai mult decat Bucuresti si de aproape 20 de ori mai mult decat Cluj.
Mass-media, „unse“ cu aproape 250.000 de euro
Diferente uriase apar si la alte capitole. De exemplu, asociatia din Craiova a cheltuit nu mai putin de 243.705 euro pentru publicitate in mass-media, majoritatea din Craiova, fara sa aiba studii de oportunitate sau de impact care sa justifice alocarea banilor. Cele mai mari sume au fost directionate catre institutii media laudative de-a lungul timpului la adresa primariei si a primarului OLGUTA VASILESCU, precum TV Oltenia, 3TV Oltenia sau Gtv. Din pluton se detaseaza TV Oltenia – 170.000 de lei, Fond Media – 120.000 de lei, Practic Media – 80.900 de lei, Raioga SRL – 70.000 de lei, Ciochiu Media – 60.580 de lei, OscarMega Media – 57.000 de lei. Interesanta este prezenta pe lista a Antenei 3 – 62.000 de lei, televiziune la ale carei emisiuni primarul Olguta Vasilescu este o prezenta constanta. De asemenea, Agentia Nationala de Presa a primit si ea 42.000 de lei pentru monitorizare.
Alte institutii de presa catre care s-au alocat sume cuprinse intre 15.000 si 55.000 de lei sunt Forum Net – 15.000 de lei, Indiscret Media – 40.000 de lei, Protect NPG – 40.000 de lei, Ed Press Com – 55.500 de lei, Media Sud Europa (Gazeta de Sud) – 34.500 de lei, SRR Craiova – 21.000 de lei. Cei mai putini bani au fost alocati pentru reclama pe Facebook – 1.764 de lei. Bucuresti si Cluj-Napoca nu au aruncat cu bani pe cumpararea de publicitate nici in presa locala, nici in cea nationala, deoarece au constientizat ca expertii juriului vor analiza cat de solida este strategia culturala si cat de bine intocmit este dosarul si nu se vor uita la televiziunile din Romania, mai ales la cele locale.
Cat a cheltuit pe publicitate Asociatia din Cluj – Napoca? NICI UN LEU. „Noi am mers pe parteneriate si toti cei angrenati in acest proiect au dorit sa ajute. Nu a fost nevoie sa cumparam publicitate si nici nu ii vedeam rostul“, a explicat Florin Morosanu. Asociatia din Bucuresti a cheltuit modica suma de 10.000 de euro pentru rularea clipului de prezentare a orasului pe panourile stradale. „Nu a existat buget pentru publicitate in mass-media. Campaniile de comunicare realizate au fost pe baza de parteneriat. In luna decembrie 2015 a fost derulata o campanie outdoor, care a costat 10.000 de euro si a constat in productie si afisaj outdoor – 9.000 de euro, precum si rularea clipului de prezentare pe ecranele din centrul orasului – 1.000 de euro“, se arata in raspunsul asociatiei din Bucuresti trimis GdS. Deci, Capitala a cheltuit o suma de peste 24 de ori mai mica decat Craiova.
Bani grei aruncati pe site
Bani foarte multi a aruncat Craiova si pe realizarea si administrarea site-ului asociatiei si pe realizarea filmului de prezentare a orasului. Comparativ, asociatia din Craiova a platit firmei COLIBRI CONSULTING pentru realizarea si mentenanta site-ului web aproape 75.000 de lei (16.500 de euro). Bucurestiul a platit de doua ori si jumatate mai putin. „Realizarea site-ului web www.bucuresti2021.ro si a aplicatiilor conexe a costat 6.000 de euro (brut). In aceasta suma se regasesc serviciile de design, programare si mentenanta a site-ului“, se arata in raspunsul trimis GdS de Arcub.
Cluj-Napoca nu a cheltuit nici un leu pentru realizarea si mentenanta site-ului. „Site-ul clujnapoca2021.ro a fost realizat cu costuri zero. El a fost conceput si implementat in 2013 folosind sponsorizari in servicii din partea partenerilor nostri din zona IT&C“, a precizat Florin Morosanu, presedintele Asociatiei din Cluj-Napoca. Diferentele continua si in privinta costurilor cu filmul de prezentare a orasului. Craiova a platit nu mai putin de 54.661 de euro. „Pentru realizarea filmelor de prezentare (concept, scenariu, filmari, editare, grafica video etc.) despre Craiova, Oltenia si candidatura orasului, s-au alocat, in perioada iunie 2013 – decembrie 2015: 221.586 lei (SFINXFILM) si 22.219,66 (Scoala Superioara de Aviatie)“, se arata in raspunsul asociatiei din Craiova.
Bucurestiul a platit pentru aceleasi servicii doar…760 de euro. „Au fost produse trei spoturi de prezentare, a cate 10, 30 si 180 de secunde. In total, acestea au costat 760 de euro. Mentionam ca filmele de prezentare au folosit imagini din arhiva ARCUB“, a explicat Arcub. La aceasta suma se adauga un cost de 1.000 de euro. „Clipul nu a fost difuzat in mass-media contra cost sau in regim de publicitate. A fost pus la dispozitia televiziunilor care l-au folosit pentru ilustrarea stirilor despre candidatura orasului Bucuresti. A rulat pe ecranele din Centrul Vechi al orasului gratuit, in baza unor parteneriate media. In luna decembrie, in cadrul unei campanii de promovare, a rulat timp de sapte zile pe ecranele de pe o artera principala a orasului.
Bugetul acestei campanii a fost de 1.000 de euro“, a mai spus ARCUB. Practic, Craiova a platit de 71 de ori mai mult decat Capitala pentru realizarea filmului. Cluj-Napoca nu a cheltuit nici un leu la acest capitol din simplul motiv ca nu a realizat nici un film de prezentare, considerand ca nu-i foloseste la nimic in cursa pentru titlul de capitala europeana a culturii. „Asociatia Cluj-Napoca 2021 nu a realizat nici un film de prezentare dedicat promovarii candidaturii. In schimb pe parcursul anilor 2013-2015, membri sau parteneri ai asociatiei au realizat din proprie initiativa diferite spoturi care promoveaza componente ale proiectului nostru. De exemplu, TIFF a realizat in 2014 un clip prin care se promova sloganul proiectului nostru ”Servus”. De asemenea, studentii de la diferite facultati clujene (specializari foto si video) au realizat in cadrul practicii, sub coordonarea profesorilor, filmulete dedicate mesajelor/temelor principale ale proiectului nostru“, a explicat Florin Morosanu.
Ramaneti aproape…
Craiova s-a dovedit mana sparta si in privinta cheltuielilor la alte capitole. Aproape 400.000 de lei a platit pentru organizare de spectacole si evenimente, 80.000 de lei pentru diverse (spectacole, graffitti), 133.000 de lei pentru statui (una dintre ele este bustul Regelui Mihai – 71.000 de lei), cazare, masa si deplasari – aproape 400.000 de lei, bannere, produse promotionale, brosuri, afise, flyere etc – 26.500 de lei, traduceri – 21.000 de lei, protocol – 9.458 de lei, parteneriate pentru sustinerea a diverse activitati culturale – 138.000 de lei si cheltuieli diverse (inclusiv contabilitate) – 61.000 de lei.
Dincolo de gestul laudabil al actualului presedinte al asociatiei, Lucian Dindirica, de a publica datele financiare, mai raman de lamurit doua aspecte importante. Primul – cati bani din cei 357.000 de euro a primit fiecare consultant strain in parte si pentru ce anume, concret, s-au platit aceste onorarii din banii craiovenilor. Al doilea – pe ce s-au cheltuit aproape 900.000 de lei (200.000 de euro) la capitolul Resurse Umane. Aici intra salariati si peste 200 de actori, cascadori, artisti plastici, colaboratori spectacole, inclusiv impozite si contributii pentru toate spectacolele, evenimentele, actiunile culturale etc.
GdS a solicitat precizari de la Asociatia Craiova Capitala Europeana a Culturii in acest sens si va publica informatiile in momentul in care vor fi furnizate. La fel vom proceda si cu datele solicitate de la asociatiile celorlalte doua orase ramase in cursa, Timisoara si Baia Mare. Dupa cum se observa, Craiova a cheltuit mai mult decat Cluj-Napoca si Bucuresti la un loc si tot a pierdut cursa. Nu ar fi surprinzator daca vom descoperi, dupa ce Baia Mare si Timisoara vor comunica si ele datele lor, ca primaria si asociatia din Craiova au cheltuit mai mult decat toti castigatorii la un loc.

Sursa text si foto: Gazeta de Sud