Parlamentul a adoptat proiectul cu privire la solicitarea lui Klaus Iohannis referitor la organizarea referendumului

Plenul Parlamentului se va reuni miercuri pentru formularea unui punct de vedere în privința referendumului pe tema justiției cerut de președintele Klaus Iohannis. Comisiile juridice ale celor două Camere au dat, marți, aviz favorabil solicitării făcute de șeful statului.

Update: Parlamentul a adoptat, miercuri, cu 263 de voturi “pentru”, nouă “împotrivă” şi o abţinere, proiectul de hotărâre privind solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes naţional pe 26 mai, care conţine mai multe recomandări pentru şeful statului. 

Totodată, acesta stipulează că preşedintele trebuie să respecte articolele 90 şi 74 alineat 2 din Constituţie care prevăd că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor. De asemenea, şeful statului trebuie să respecte Decizia CCR 70/1999 prin care s-a stabilit că preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, precum şi decizia CCR 799/2011 în sensul exceptării de la referendumul cerut de preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei. 

Conform proiectului adoptat de Parlament, şeful statului trebuie să respecte codul de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneţia: “Textele supuse referendumului nu trebuie să contravină dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţie, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statul de drept)”. 

Știre inițială

Avizul Parlamentului este unul strict consultativ. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de președinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Potrivit art. 11 din legea referendumului, dacă Parlamentul nu se pronunță în termen de 20 de zile de la momentul la care a fost sesizat de președinte, se consideră consultat, iar șeful statului poate emite decretul pentru organizarea referendumului.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis pe 4 aprilie preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, scrisoarea cu privire la temele referendumului naţional care va fi organizat pe 26 mai:

“În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţie, precum şi ale art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie; interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele sus-menţionate”.

Președintele Iohannis a consultat și partidele parlamentare în legătură cu convocarea referendumului, după ce, anterior, discutase și cu reprezentanți ai societății civile și ai magistraților referitor la situația din justiție.