Potrivit unui comunicat DIICOT, in cauza exista suspiciunea rezonabila ca in cursul lunii mai 2016, un numar de 4 suspecti au initiat si constituit un grup infractional organizat, grup la care au aderat si pe care l-au sprijinit si alte persoane, in vederea comiterii in principal a infractiunii de santaj.
Incepand cu toamna anului 2016, in cadrul grupului au fost atrase si alte persoane care au sprijinit activitatea gruparii, prin contributii permanente sau periodice, sub coordonarea liderului grupului, fiecare membru avand sarcini complementare in realizarea activitatii infractionale, roluri prestabilite in cadrul grupului si reguli de comportare specifice unei unitati structurate.
Corelativ atragerii de noi membrii, liderul gruparii a inceput planificarea comiterii unor noi infractiuni (contrabanda, contrabanda asimilata si trafic de migranti), acesta punand la cale trecerea frauduloasa a frontierei de stat dintre Bulgaria si Romania a mai multor persoane, precum si procurarea si comercializarea de tigari provenite din contrabanda.
Membrii gruparii au recurs inclusiv la sustragerea acestor marfuri de la cei care le detin ilicit, unele fapte fiind comise inclusiv prin acte de violenta fizica, mizand pe imposibilitatea acestora de a reclama furtul unor bunuri detinute in mod nelegal. Pe acest nou palier, liderul grupului a recrutat mai multi cetateni romani si straini (de origine bulgara, ucrainiana si sarba).
Concomitent, pentru a-si asigura mijloacele financiare necesare finantarii si stimularii membrilor gruparii, liderul grupului a planificat si coordonat comiterea de catre “locotenentii” sai a unor alte infractiuni contra patrimoniului (furt, talharie, inselaciune) recrutand, si in acest caz, noi membri, ale caror calitati si “specializari” erau necesare pentru a asigura reusita deplina a planurilor sale infractionale, minutios concepute.
Cercetarile efectuate au relevat ca gruparea infractionala era organizata in baza principiului subordonarii ierarhice, decizia comiterii unei infractiuni apartinand de fiecare data liderului grupului care stabilea participantii la savarsirea faptei si rolul, in detaliu, al fiecaruia dintre ei. In acest scop, la indicatiile liderului, membrii gruparii organizau veritabile actiuni de cunoastere a victimelor, pe care le urmareau vreme indelungata, inclusiv prin montarea, pe autoturismele acestora, a unor echipamente de localizare, pentru a le cunoaste obiceiurile, familia si locurile frecventate.
Informatiile astfel obtinute erau utilizate fie pentru santajarea victimelor (nevoite sa satisfaca pretentiile financiare ale membrilor gruparii, pentru nu suferi anumite consecinte pagubitoare), fie pentru cunoasterea exacta a momentului in care urma sa fie comisa infractiunea (de exemplu, cand victimele erau plecate de acasa – in cazul infractiunii de furt; a locului unde se aflau victimele – in cazul infractiunii de talharie), mai spun procurorii DIICOT.
Sursa foto: realitatea
