PNL a sesizat CCR cu privire la modificari aduse la Codul muncii privind salariatul temporar si concediul

Grupul parlamentar al PNL a sesizat CC in legatura cu o serie de modificari aduse Codului muncii printr-o lege recent adoptata, una dintre prevederi referindu-se la salariul primit de salariatul temporar, ce nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, pentru munca similara.

UPDATE – CC discuta in 17 decembrie modificari aduse Codului muncii privind salariatul temporar si concediul

Curtea Constitutionala va discuta in 17 decembrie sesizarea PNL in legatura cu modificarile aduse Codului muncii printr-o lege recent adoptata, una dintre prevederi referindu-se la salariul primit de salariatul temporar.

Potrivit unui comunicat al purtatorului de cuvant al grupului PNL, Cristina Pocora, parlamentarii liberali au sesizat in 9 decembrie Curtea Constitutionala cu privire la unele prevederi ale legii pentru modificarea si completarea Codului muncii.

“Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei in vigoare se va ajunge la concedierea si trimiterea in somaj a unui numar de aproximativ 100.000 salariati, reducerea majora a sansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe si impozite si evaziune fiscala rezultata din munca la negru, dar si cresterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurarilor sociale, prin scoaterea de pe piata muncii a zeci de mii de angajati si lipsirea acestora de accesul la contracte de munca temporara, pana la gasirea unui post permanent”, sustine Pocora in comunicat.

Citeste si: OUG 55 privind migratia alesilor locali, analizata de Curtea Constitutionala in 17 decembrie

Deputatul PNL mentioneaza ca a “atras atentia” la dezbaterile din comisia de specialitate si in plenul Camerei asupra “impactului negativ” pe care l-ar avea avizarea favorabila a acestei propuneri legislative pentru agentii de munca temporara, dar si pentru angajati.

Ea sustine ca “legea incalca dispozitiile art. 148 din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a Directivei 2008/104/CE”. “Forma legii nu tine cont de specificul activitatii societatilor de munca temporara care pun la dispozitie personal nu doar in Romania, ci si in afara Romaniei, prin detasare, creandu-se, prin utilizarea notiunii de salariu in loc de remuneratie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de munca, a aproximativ 300 de societati de munca temporara si, in ultima instanta, a unui sector de activitate”, adauga Pocora.

Conform deputatului PNL, legea ar incalca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constitutie, “deoarece prin noul text remuneratia aferenta zilelor de concediu de odihna nu se mai acorda in concordanta cu munca prestata si indiferent de perioada de munca prestata in anul calendaristic, angajatii ar avea drept la concediu de odihna intreg, cu plata intreaga a zilelor de concediu”.

“De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare sa plateasca drepturile salariale, in perioada de incapacitate temporara de munca sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru ingrijirea copilului bolnav al angajatului, desi acesta nu presteaza activitate productiva si ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din aceasta perioada”, mai sustine Pocora, adaugand ca, in acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimoniala, “intrucat continua sa plateasca drepturi salariale chiar daca angajatul sau nu presteaza efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de munca”.

Purtatorul de cuvant al grupului parlamentar al PNL mai sustine ca prin prevederile mentionate “se creeaza si o situatie discriminatorie, si anume, angajatii trebuie sa aiba dreptul egal la concediu de odihna in raport cu activitatea prestata de acestia in anul calendaristic”. “La activitate prestata egala, concediu de odihna egal. Ori prin textul de lege se creeaza un tratament diferit in sensul ca indiferent de perioada de munca prestata in anul calendaristic anterior angajatii ar avea drept egal de concediu de odihna”, continua sursa citata.

“Avand in vedere cele mentionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curtii Constitutionale sa constate ca prevederile alineatelor (3) si (4) ale art. 92, dar si prevederile alin (2) si (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstitutionale”, se mentioneaza in comunicat.

Proiectul de lege adoptat recent de Camera Deputatilor stabileste introducerea la articolul 92 a doua noi alineate, (3) si (4), cu urmatorul cuprins: “(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. (4) in masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului”.

Modificarile de la articolul 145 la care se face referire in sesizarea PNL stabilesc, la alineatul (2), ca “durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile”, iar, la alineatul (4), ca “la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata”.

Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 Codul muncii, avand ca initiatori 60 de deputati si senatori PSD, a fost respinsa in aprilie de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, si a fost adoptata de Camera Deputatilor, forul legislativ decizional, in 3 decembrie.