Politica externa dusa de Traian Basescu in cei 10 ani in care a fost presedintele Romaniei

Parcursul presedintelui in functie Traian Basescu la nivel international este caracterizat, intr-o analiza publicata de agentia Mediafax, printr-o optiune europeana si transatlantica ferma, Romania devenind in cei zece ani o piesa importanta in mecanismul aliat de aparare. La nivelul UE, seful statului contabilizeaza o serie de esecuri, precum Schengen, la fel si in relatia cu Rusia.

Traian Basescu prezenta, pe 6 octombrie 2004, dupa validarea candidaturii sale la alegerile prezidentiale in CNC al PD, cateva dintre obiectivele sale de politica externa: integrarea in UE, statutul in cadrul NATO, relatiile cu SUA.

El sustinea ca o tara NATO poate fi importanta nu numai prin modernizarea Armatei, ci si prin relatii bune cu vecinii, mentionand Ucraina, Rusia, tarile din fosta Iugoslavie. Cat despre integrarea in UE, candidatul Basescu afirma ca Romania nu trebuie sa intre in Uniunea Europeana “in genunchi”.

Basescu mai spunea ca aderarea in 2007 ramane un reper fundamental, dar care trebuie realizat in alt mod decat l-a programat guvernul Adrian Nastase.

Cateva zile mai tarziu, prefigurand un alt stil prezidential fata de predecesori, Traian Basescu avea sa spuna ca delegatia franceza condusa de premierul Jean-Pierre Rafarin a venit la Bucuresti “sa-si ia tainul”.

In 13 decembrie, in calitate de presedinte ales, Traian Basescu evoca axa Washington-Londra-Bucuresti drept prioritate externa si reitera obiectivul de a avea relatii bune cu Rusia, Ucraina, Belarus, Georgia, precum si o relatie cu R. Moldova “ca intre doua tari care au acelasi popor pe teritoriul lor”.

Membri UE, dar cu MCV si neacceptati in Schengen

In pofida dorintei presedintelui Traian Basescu, Romania, alaturi de Bulgaria, a intrat in UE la data stabilita – 1 ianuarie 2007 – dar oarecum “in genunchi”, fiind supuse unui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV) pe care nicio alta tara nu l-a avut, nici macar Croatia, ultima venita in clubul comunitar.

Nici dupa opt ani in UE, Mecanismul Cooperare si Verificare nu a fost ridicat, considerandu-se ca cele doua tari mai trebuie sa faca progrese in lupta impotriva coruptiei, a criminalitatii organizate si in vederea reformarii institutiilor.

Mondo News iti recomanda si: Cand va sustine Traian Basescu ultima conferinta in calitate de presedinte al Romaniei

In acest sens, sare in ochi asemanarea dintre doua mesaje externe venite la diferenta de 10 ani.

Pe 16 decembrie 2004, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, declara, pentru Mediafax, ca tara sa este gata sa lucreze indeaproape cu presedintele Traian Basescu si viitorul guvern, pentru a ajuta la succesul procesului de integrare a Romaniei in UE.

“Noi am apreciat in mod deosebit angajamentul electoral al domnului Basescu privind lupta impotriva coruptiei. Marea Britanie este pregatita sa ofere sprijin pentru realizarea acestui angajament”, spunea diplomatul britanic.

Pe 28 noiembrie 2014, premierul britanic, David Cameron, ii transmitea presedintelui ales, Klaus Iohannis, ca Marea Britanie este gata sa-l sustina in combaterea coruptiei, cresterea responsabilitatii si imbunatatirea transparentei.

In iulie 2010, dupa un MCV critic, presedintele a avansat ideea unui raport care “sa clarifice” indeplinirea de catre Romania a angajamentelor asumate la aderarea la UE.

In iulie 2012, Traian Basescu, pe atunci presedinte suspendat, a sustinut ca ar fi avut o intelegere cu reprezentantii Comisiei Europene pentru eliminarea MCV incepand cu luna iulie a anului 2014.

In aprilie 2013, seful statului a declarat ca a discutat cu presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, despre o “strategie” de iesire a Romaniei din Mecanismul de Cooperare si Verificare, dupa luna decembrie a anului trecut.

Toate aceste demersuri au ramas fara rezultat si nimeni nu avanseaza, in prezent, un termen pentru renuntarea la acest raport pe care Basescu il vedea, in februarie 2014, transformat intr-un instrument politic.

Situatie similara si in privinta Schengen.

In septembrie 2010, Traian Basescu le cerea ambasadorilor romani in statele membre UE, sa se implice pentru ca Romania sa-si atinga obiectivul de a adera in 2011 la Spatiul Schengen, aceasta fiind “o prioritate zero a politicii externe”.

Citeste si: SUSTINATORII lui TRAIAN BASESCU sunt asteptati duminica in fata Palatului Cotroceni

In acelasi an, el sustinea ferm ca Romania nu accepta ca intrarea in Schengen sa fie conditionata de MCV sau de alte subiecte.

Germania, Olanda, Franta si Finlanda au fost tarile care s-au opus, cel mai adesea, aderarii Romaniei si Bulgariei, incercarile presedintelui de a-i convinge pe interlocutorii din aceste state ca tara sa merita sa fie in Schengen au esuat.

De multe ori, seful statului a rabufnit, folosind expresii prea putin diplomatice la adresa acestor tari si a unor lideri europeni. Cel mai memorabil moment al acestor demersuri este, fara indoiala, “razboiul” cu Olanda.

In februarie 2011, Basescu a criticat demnitarii europeni care ne tot dau lectii, dupa ce Gerd Leers, ministrul olandez al Imigratiei si Azilului, a spus ca Romania si Bulgaria nu sunt pregatite pentru Schengen.

“Uniunea Europeana are cateva milioane de imigranti ilegali. Aceia nu au trecut prin frontierele Romaniei, ci au trecut prin frontierele unor state care au vamesi si politie de frontiera membre ale Spatiului Schengen. Deci, nu avem de ce sa ne bagam sub masa sa spunem: mai da stapane, cand nu asta este realitatea. Avem problemele noastre, luptam cu ele, dar tuturor trebuie sa ni se aplice aceleasi standarde si eu sunt de acord cu dumneavoastra sau cu ministrul olandez ca trebuie ridicate standardele la frontierele Uniunii Europene”, a replicat Traian Basescu.

In septembrie a izbucnit ceea ce presa a numit “razboiul lalelelor”.

Acelasi ministrul olandez al Imigratiei a apreciat ca blocarea unor tiruri cu flori din Olanda in vamile romanesti reprezinta un motiv in plus pentru mentinerea Romaniei in afara spatiului Schengen. Decizia de blocare a acestor transporturi a avut loc la o zi dupa ce Haga a anuntat ca blocheaza aderarea la Schengen.

seful statului a explicat ca Romania duce o batalie cu evaziunea fiscala si nu are nimic impotriva lalelelor olandeze, precizand ca a fost “o coincidenta”. Dar nu a uitat sa anunte ca Bucurestiul va lua masuri “foarte dure” de control al lactatelor, care vin din Olanda, dar si din Polonia, din Ungaria si alte state. “Domnii guvernanti din Olanda trebuie sa stie ca Romania este angajata intr-o batalie si impotriva drogurilor. si se stie ca avem diferente de legislatie. in Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotabicele”, a mai spus Basescu.

Presedintele avea sa izbucneasca din nou, in decembrie 2011, cand a calificat drept “abuz” pozitia neschimbata a Olandei.

“Acum hai sa o discutam intre noi: Romania are Albita, Olanda are Roterdam, da? imi pare rau, nu Albita este poarta de intrare a tigarilor, a alcoolului a drogurilor de contrabanda si nu Romania din neputinta a legalizat prostitutia. Nu Romania din neputinta a legalizat consumul de droguri”, a spus Basescu, pe 9 decembrie, la Bruxelles.

O zi mai tarziu, le marturisea jurnalistilor ca a incercat sa evite zarzavaturile olandeze.

“Trebuie sa recunosc ca am evitat cat am putut zarzavaturile olandeze. Am preferat sa cumpar turcesti si spaniole, daca tot nu sunt romanesti. si cred ca este bine sa nu cumparam zarzavaturi olandeze”, a spus el, dupa ce a facut cumparaturi la un supermarket.

“Nu putem tolera, pentru ca, daca acum stam ca ramele, cum ne recomanda foarte multi – stati, sa stam linistiti, ca sunt marile state ale UE… Da, sunt marile state, dar cei 22 de milioane de romani au dreptul la respect”, a declarat Traian Basescu.

Citeste si: BASESCU: A fost o onoare sa reprezint ROMANIA la Consiliul European vreme de 10 ani

In decembrie, Franta si Germania au cerut Uniunii Europene sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen. Ministrii german si francez de Interne au trimis Comisiei Europene o scrisoare in care au apreciat ca este “prematur” sa se permita aderarea celor doua tari la zona Schengen in martie 2011, adaugand ca Romania si Bulgaria trebuie sa faca “progrese ireversibile” in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate.

Nici in primavara lui 2012 Olanda nu a fost de acord cu aderarea celor doua tari, asteptand raportul MCV din vara.

Presedintele a acuzat Olanda ca “face un abuz fara limite legat de un stat membru”, el precizand ca intre conditiile de aderare la Schengen nu se regaseste si MCV.

A obtinut totusi un termen privind decizia momentului aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, in septembrie, pe fondul blocajului exercitat de Olanda.

Coincidenta sau nu, Basescu l-a primit pe Matthijs van Bonzel sa-si prezinte scrisorile de acreditare abia pe 3 mai 2012, desi ambasadorul olandez sosise in Romania in decembrie 2011.

Consiliul JAI din septembrie nu a mai avut insa loc, iar aderarea a mai fost amanata inca o data pentru decembrie si din nou pentru martie 2013.

In acest context, presedintele a solicitat sprijinul cancelarului federal Angela Merkel pentru degajarea unei decizii favorabile aderarii Romaniei la spatiul Schengen in cursul anului 2013, dar anul trecut nu a dus la indeplinirea obiectivului.

Nici in 2014 eforturile lui Traian Basescu in acest sens nu au dat rezultat, desi presedintele marturisea in februarie ca isi propune intrarea in Schengen macar cu aeroporturile pana la final de mandat.

Aderarea la zona euro in 2015 a ramas un alt obiectiv neatins al presedintelui.

Relatia cu Rusia s-a deteriorat si mai mult in urma evenimentelor din Ucraina

La inceput de mandat, Basescu si-a propus o relatie buna cu Rusia, dar atitudinea sa fata de Moscova a fost marcata de inconstanta.

Lucrurile pareau a merge intr-o directie buna, dupa vizita la Moscova din februarie 2005. Cu acest prilej, presedintele Basescu a spus ca si-ar dori mult ca in perioada mandatului sau de sef al statului sa reuseasca sa fie unul dintre prietenii europeni ai Rusiei, adica unul din presedintii care poate fi sunat oricind si care, la randul sau, poate suna oricand.

La randul sau, presedintele Vladimir Putin isi exprima speranta ca vizita va contribui la stabilirea unor relatii personale deschise si la intarirea in continuare a relatiilor dintre cele doua tari.

Delicatul subiect al tezaurului romanesc n-a figurat pe agenda discutiilor. De altfel, cele doua parti au cam evitat subiectul in cei 10 ani de mandat ai lui Basescu.

In mai, Basescu era din nou la Moscova, invitat la ceremoniile de marcare a 60 de ani de la sfirsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, si spunea ca este optimist in privinta viitorului relatiei ruso-romane.

“Pornim de la faptul ca recunoastem interesele Federatiei Ruse in bazinul Marii Negre si, in acelasi timp, ne dorim ca interesele noastre si cele ale Republicii Moldova sa fie recunoscute si sa li se acorde atentie. Aceasta este cheia obtinerii unor excelente relatii economice si politice”, a afirmat Basescu.

In septembrie insa, el nu mai recunostea interesele Rusiei in Marea Neagra, ci acuza Rusia ca trateaza Marea Neagra de sute de ani ca pe “un lac rusesc”.

In 2006, Basescu revenea la sentimente mai bune, sustinand ca “niciun proces de cooperare in regiunea Marii Negre nu poate fi complet fara aportul substantial al Rusiei”.

Spre sfarsit de an, evoca monopolul energetic rusesc folosit ca un instrument de presiune politica, determinandu-l pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, sa-i reproseze “atitudini neprietenoase” fata de Rusia.

Chiar inainte ca Romania sa gazduiasca summit-ul NATO din 2008, la care fusese invitat si Vladimir Putin, presedintele Traian Basescu acuza Federatia Rusa ca inca nu a iesit din logica Razboiului Rece in abordarile fata de Alianta si o sfatuia sa intre in cea a parteneriatului.

Pe 4 aprilie, la intalnirea cu Putin, Basescu ii multumea acestuia “pentru relatiile foarte bune” din 2005 pana atunci. Era de altfel prima vizita a unui sef de stat rus in Romania dupa 1990.

Dupa intrevederea de la Bucuresti, Traian Basescu anunta o vizita la Moscova in toamna acelui an, cand ar fi urmat sa discute un contract direct cu Gazprom, pentru evitarea importului de gaze prin intermediari.

Vizita nu a mai avut loc, Basescu rezumandu-se in a spune ca “nu s-au indeplinit toate conditiile”.

La sfarsitul anului, presedintele recunostea ca se poate vorbi despre “un semiesec” in relatia cu Rusia, dar ca 2008 a deschis anumite perspective in relatia Romaniei cu Federatia Rusa care ar trebui continuate in 2009. An in care presedintele a intentionat din nou sa ajunga la Moscova pentru a semna o serie de acorduri. Fara succes.

De altfel, din 2009 relatia cu Rusia a inceput sa se deterioreze, mai ales pe fondul ingrijorarilor Moscovei fata de preconizata amplasare a scutului american antiracheta in Romania. in pofida asigurarilor oferite de Romania si SUA, Rusia sustine in continuare ca scutul reprezinta o amenintare la adresa sa.

2010 a fost marcat de acuzatii de spionaj. Imediat dupa ce un diplomat rus din Romania a fost declarat persona non grata, FSB a anuntat ca l-a retinut, in flagrant, pe diplomatul roman Gabriel Grecu, secretar I al ambasadei romane la Moscova, in timp ce incerca sa obtina informatii secrete de la un cetatean rus.

Tensiunile au fost puse de Traian Basescu si pe seama pozitiei Romaniei fata de Republica Moldova.

“Astfel de bravade nerusinate care justifica agresiunea fascista si profaneaza memoria milioanelor de jertfiti ai nazimului este inadmisibila si merita o apreciere adecvata din partea Europei”, a reactionat MAE rus, dupa ce presedintele a spus, in 2011, ca, si el ar fi cerut in urma cu 70 de ani soldatilor romani sa treaca Prutul.

In 2013 au fost facute o serie de progrese, prin vizita ministrului de Externe la Moscova si semnarea unor memorandumuri de cooperare cu ocazia prezentei la Bucuresti a lui Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse.

Si Basescu s-ar fi dus in Rusia dar a marturisit cu parere de rau ca nu a primit nicio invitatie. Moment in care a recunoscut ca nu are incredere in Moscova, cum nici Moscova nu are incredere in el, ca urmare a optiunii sale ireversibile catre Vest.

La inceputul ultimului an de mandat, Basescu spera inca o data la o imbunatatire a relatiei cu Rusia. Au venit insa actiunile Moscovei in estul Ucrainei si anexarea ilegala a Crimeei, care au indepartat si mai mult perspectiva unor relatii bune intre cele doua tari, mai ales ca presedintele Romaniei s-a numarat printre liderii europeni cei mai vocali in privinta aplicarii de sanctiuni Rusiei.

Basescu a fost unul dintre liderii europeni care au criticat in termenii cei mai duri interventia Rusiei in Crimeea, calificand-o drept “agresiune”. L-a acuzat, totodata, pe Putin ca vrea sa reconstruiasca URSS.

Printre schimburile de replici cu vicepremierul Dmitri Rogozin privind consumul de alcool, presedintele caracteriza relatia cu Rusia in felul urmator: “Nu ne pupam, dar nu inseamna ca relatia este rupta, avem ambasadele, utilizam ambasadele pentru a ne transmite mesaje”. 

Republica Moldova, adusa mai aproape de UE

Fara indoiala, apropierea R. Moldova de UE reprezinta un succes al politicii externe romanesti in cele doua mandate ale presedintelui Traian Basescu, care a pledat de la inceput cauza europeana a Chisinaului. Prima vizita externa a lui Traian Basescu a fost la in Republica Moldova, in ianuarie 2005.

Presedintele declara, la Chisinau, la finalul convorbirilor cu Vladimir Voronin, ca Romania va fi cel mai puternic avocat al Republicii Moldova pentru integrarea in UE si ca nu va permite niciodata ca aceasta tara sa fie santajata pentru energia electrica.

Abordare constanta a presedintelui, care in cei 10 ani a contribuit la transformarea R. Moldova dintr-o “Cenusareasa” a Europei intr-o tara care a semnat un Acord de Asociere cu UE si poate spera sa devina membra a spatiului comunitar. in plus, cetatenii moldoveni pot, de anul acesta, sa calatoreasca fara vize pe teritoriul UE.

“In momentul in care am inceput sa particip la Consiliul European, nu exista Republica Moldova in documentele Consiliului si, pe urma, sistematic, am adus Republica Moldova in atentia Uniunii Europene, a Comisiei Europene”, a spus recent Basescu.

Indiferent la criticile UE, presedintele a dus o politica favorabila acordarii cetateniei romane pentru moldoveni. Ceea ce Basescu nu a reusit, dar nici liderii europeni si organizatii internationale precum OSCE, a fost solutionarea problemei Transnistriei, ramasa inca in zona de influenta rusa, chiar daca este parte a R. Moldova.

Ramane de vazut daca romanii si moldovenii vor forma la un moment dat un singur sfat, asa cum a sperat Basescu.

“Eu sunt mai putin interesat de ce cred unii si altii in Occident. Eu am spus-o cinstit si, de regula, oamenii cinstiti trebuie luati asa cum sunt, in sufletul meu mi-as dori mult unirea Romaniei cu Republica Moldova pentru ca eu nu renunt la teoria ca suntem un popor, in doua state independente, dar acest lucru nu se face nici cu forta nici cu amagiri”, a declarat, pe 29 octombrie, Traian Basescu, sustinand, totodata, ca va cere cetatenia R. Moldova. 

“Ati ezitat sa veniti dupa al doilea Razboi Mondial, dar nu este prea tarziu nici acum si asteptam cooperarea pentru instalarea bazelor militare in Romania”, i-a spus, pe 15 decembrie 2004, presedintele ales, Traian Basescu, liderului de la Casa Alba George W. Bush, care il sunase sa-l felicite pentru castigarea alegerilor.

Pe 9 martie 2005, George W. Bush il primea pe Traian Basescu la Casa Alba si declara ca Romania este “un aliat special” al SUA, pentru ca impartaseste aceleasi valori privind drepturile omului, statul de drept, transparenta, lupta impotriva coruptiei, iar pe presedinte il caracteriza drept “un lider deosebit”.

De-a lungul mandatelor, presedintele nu si-a ascuns niciodata orientarea proamericana, chiar daca a provocat uneori reactii destul de dure in cadrul UE, mai ales din partea Frantei, care a fost mereu principalul sustinator al Bucurestiului in eforturile de aderare.

Axa Washington-Londra-Bucuresti, anuntata de Basescu dupa castigarea alegerilor s-a transformat in timp intr-o axa Washington-Bucuresti.

Europenii nu au privit niciodata cu ochi buni “atractia” Romaniei si Poloniei pentru SUA, dar cele doua tari, dar Bucurestiul si Varsovia, au pledat constant pentru o prezenta americana pe teritoriul lor.

In primul an de mandat s-au incheiat negocierile privind amplasarea in Romania a facilitatilor militare americane, prin semnarea unui acord, la 6 decembrie, la Cotroceni, de catre ministrul roman de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, si secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice.

Basescu a vazut in semnarea documentului o garantie a faptului ca Romania va deveni “un pilon de stabilitate in regiune”.

Au urmat negocierile privind amplasarea unor elemente ale scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei, sistemul de la Deveselu urmand sa devina operational anul viitor.

“Romania intra in clubul statelor membre NATO care vor asigura una din cele mai perfectionate solutii de protejare a cetatenilor europeni si a cetatenilor americani impotriva amenintarii reale pe care o reprezinta atactul cu rachete balistice”, a spus Basescu, pe 28 octombrie 2013, la ceremonia de marcare a demararii lucrarilor la scut.

“Sentimentul meu este acela al datoriei implinite”, a mai spus el, in incheierea discursului.

Parteneriatul strategic lansat in 1997 cu ocazia vizitei presedintelui de atunci Bill Clinton la Bucuresti nu a fost transpus niciodata intr-un document bilateral romano-american pana pe 13 septembrie 2011, cand presedintii Traian Basescu si Barack Obama au semnat, la Casa Alba, Declaratia Comuna privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI.

Numit de Basescu “un fel de Plan Marshall”, documentul a avut ca scop intarirea cooperarii in mai multe domenii, ceea ce s-a si petrecut. Nerezolvata a ramas problema vizelor americane pentru cetatenii romani, desi in Declaratia sta scris ca presedintele Obama va sprijini modificarea legislatiei in asa fel incat Romania sa indeplineasca conditiile de primire in Visa Waiver.

Concomitent cu optiunea proamericana, Basescu a incercat sa ofere Romaniei un rol cat mai vizibil in cadrul Aliantei.

In mandatele sale, armata romana a luat parte la numeroase operatiuni militare, iar dupa retragerea din Afganistan Romania a primit sarcina de a asigura paza Aeroportului din Kandahar.

La summit-ul din septembrie, NATO a desemnat Romania drept natiune-lider la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei. 

Vizionar in chestiunea Marii Negre si a independentei energetice fata de Rusia

Traian Basescu a evocat permanent importanta strategica a Marii Negre, chiar si atunci cand putini politicieni din Romania si chiar din Europa erau atenti la evolutiile din zona.

La primul sau Consiliu Nord-Atlantic, pe 22 februarie 2005, Basescu le vorbea liderilor transatlantici despre importanta Marii Negre din perspectiva resurselor energetice, considerind ca rezervele caspice si cele ale Marii Negre ar trebui sa fie o motivatie pentru participarea NATO si a UE la procesele de democratizare a unor tari precum Georgia, Ucraina sau Republica Moldova.

In martie 2005, pleda la Washington in favoarea realizarii unei strategii pentru promovarea securitatii si consolidarea proceselor democratice din zona Marii Negre si spunea ca plasarea bazelor militare ale SUA la Marea Neagra ar contribui semnificativ la securitatea intregii regiuni.

In toamna, promitea ca Romania va trage continuu semnale de alarma ca in Marea Neagra trebuie intervenit cu mijloace diplomatice pentru a nu aparea razboaie regionale, in conditiile existentei mai multor conflicte inghetate – Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah.

Basescu s-a tinut de cuvant, iar chestiunea a fost pusa pe tapet la toate intrevederile si reuniunile importante. Marea Neagra va fi “cheia Europei, in urmatorii 10, 20 de ani”, afirma Basescu, la Vilnius, in 2006.

In acelasi an, atragea atentia UE ca problemele regiunii Marii Negre, precum conflictele inghetate, traficul de arme, de droguri si de fiinte umane din fostele republici sovietice spre Europa, vor deveni si preocuparea Uniunii, dupa aderarea Romaniei.

De altfel, avea sa pledeze, la Consiliul European, pentru introducerea Marii Negre in strategia de securitate maritima a Uniunii Europene.

Spre satisfactia sa, in rezolutia summitului NATO de la Riga s-a facut referire la conflictele inghetate din zona Marii Negre. La fel s-a intamplat si la summitul din 2008 de la Bucuresti.

Cu toate acestea, cele patru conflicte inghetate n-au disparut. Mai mult, situatia din Ucraina risca sa se transforme intr-un nou conflict inghetat.

“In opinia noastra, Marea Neagra a devenit, acum, partea cea mai sensibila in regiune. Este vulnerabilitatea cea mai mare pe care o avem. Este, daca vreti, stomacul moale”, ii comunica, anul acesta, Traian Basescu fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

Motiv pentru care la ultimul summit NATO, din septembrie, a avut ca obiectiv major o prezenta navala consolidata a Aliantei in Marea Neagra.

A obtinut aceasta prezenta consolidata, precum si recunoasterea importantei deosebite a Marii Negre pentru securitatea euroatlantica, dar si un comandament NATO pe teritoriul Romaniei.

Actiunile Rusiei in Ucraina au aratat justetea insistentelor presedintelui in vederea unei reduceri a dependentei energetice a Europei fata de Rusia.

“Uniunea Europeana trebuie sa iasa din situatia de dependenta fata de gazele naturale livrate de Rusia, pentru a evita riscul de transformare a gigantului rus Gazprom intr-un “instrument de presiune politica”, avertiza Traian Basescu, in 2006.

In acest sens, presedintele a fost un sustinator ferm al gazoductului Nabucco, un proiect al UE, sprijinit si de SUA, care ar fi dus la diversificarea surselor de aprovizionare. in 2013, Nabucco a esuat, din cauza ca actionarii nu au reusit sa asigure furnizori de gaze prin conducta.

In opinia sa, esecul Nabucco a fost cauzat de lipsa de solidaritate si de faptul ca politica europeana in domeniul energiei “s-a dovedit doar o declaratie fara acoperire”.