Hatshepsut, care se traduce prin „cea mai nobilă dintre nobile”, a condus Egiptul între anii 1473 – 1458 î.e.n. Acesta reprezintă una dintre puţinele situaţii în care această civilizaţie a avut o femeie la tron.
Regimul lui Hatshepsut a fost relativ paşnic şi a putut lansa un program de construcţie care ar implica şi templul Deir el-Bahari din Luxor. A lansat un voiaj de succes la Punt, un loc aflat pe coasta de nord-est a Africii, unde a făcut comerţ cu localnicii, scrie Live Science.
În ciuda unei domnii de succes şi a faptului că a fost îngropată în Valea Regilor, monumentele sale care o înfăţişau pe regină au fost desfigurate, cel mai probabil de co-faraonul Thutmose al III-lea (Tutmes al III-lea), fiul vitreg/nepotul acesteia. Faptul că o femeie era faraon era neobişnuit. „În istoria Egiptului din perioada dinastică (3000 – 332 î.e.n.), au fost doar două sau trei femei care au reuşit să conducă propriu-zis şi să nu fie „mari soţii ale regilor bărbaţi”, a precizat egiptologul Ian Shaw în cartea sa intitulată Exploring Ancient Egypt (Oxford University Press, 2003).
Citește și: FEMEIA CARE A ADOPTAT ȘI A UCIS 400 DE COPII. EA A FOST CEL MAI PROLIFIC CRIMINAL ÎN SERIE
Hatshepsut, alături de sora sa Nefrubity, a fost fiica faraonului Thutmose I (Tutmes I) şi a lui Ahmose (Amosis). În timpul domniei acestuia, teritoriul Egiptului s-a extins datorită campaniilor militare din Nubia şi Sira.
După moartea tatălui său, tronul Egiptului a fost al lui Thutmose al II-lea (Tutmes al II-lea), fratele pe jumătate al lui Hatshepsut şi soţul său. După moartea lui Thutmose al II-lea, tronul a căzut în mâinile lui Thutmose al III-lea, fratele vitreg şi nepotul lui Hatshepsut. Era totuşi doar un copil, ceea ce a făcut ca Hatshepsut să fie regentă. A făcut acest lucru pentru doar trei ani, până când, din motive neştiute, a devenit faraon, conducând împreună cu Thutmose al III-lea.
Hatshepsut a avut beneficiile şi a fost ilustrată precum un faraon, iar în monumentele construite în cinstea ei este prezentată cu barbă, asemenea tuturor faraonilor. Totuşi, a păstrat unele trăsături feminile, fiind ilustrată cu talie subţire şi (alte) trăsături faciale feminine. În principal, domnia sa s-a remarcat prin proiecte de construcţie, care depăşesc în magnitudine multe alte proiecte ale predecesorilor săi. A fost de asemenea o perioadă de relativă pace şi de consolidare a graniţelor, dar şi a relaţiilor politice şi comerciale cu vecinii.
Cea mai imprsionantă realizare arhitecturală este probabil templul de la Deir el-Bahari, Shaw precizând că numele antic de jeser-djeseru înseamnă „cel mai sacru dintre locurile sacre”. În ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii, voiajul la Punt este cea mai mare realizare. Punt era cunoscut drept „tărâmul lui Dumnezeu”, egiptenii importând multe „minunăţii”, precum lemnul, care pentru Egipt era considerat mai degrabă „aurul verde” din cauza rarităţii în teritoriile ocupate de egipteni.
Moartea lui Hatshepsut
Thutmose al III-lea, care tehnic vorbind avea aceleaşi drepturi de conducere ca Hatshepsut, a continuat să domnească după moartea acesteia. Deşi i s-a oferit o cermenonie funerară demnă de un faraon, memoria ei nu a fost onorată.
„La scurt timp după moartea ei din 1457 î.e.n., monumentele lui Hatshepsut au fost atacate, statuile zdrobite şi imaginile desfigurate”, a precizat egiptologul Joyce Tyldesley.
Mumia lui Hatshepsut
Mumia a fost descoperită în 2007 în mormântul KV 60 în Valea Regilor, cercetătorii notând că avea o vârstă de aproximativ 50 de ani când a decedat; fiind cheală şi cu diabet. În ciuda bolii şi în ciuda defăimării amintirii ei, istoria descrie un regim de 15 ani cu multe succese şi o perioadă bună în istoria lungă şi de multe ori zbuciumată a Egiptului.
Sursa traducere: descoperă.ro
