PPE: UE trebuie sa dezvolte o noua strategie pentru politica externa si de securitate

Grupul PPE asteapta o strategie noua, ambitioasa, care sa conduca la o Carte alba a securitatii si apararii UE si care sa defineasca o foaie de parcurs care sa contina masuri realiste si concrete. Strategia ar trebui sa traga concluzii privind organizarea, echipamentele, capabilitatile si procedurile de utilizare a acestora in caz de necesitate. Ar trebui, de asemenea, sa defineasca perceptii comune ale amenintarilor si interese comune de securitate, pentru a stimula aparitia unei culturi strategice comune. Summit-ul UE domeniul apararii din iunie 2015 a fost o ocazie pierduta pentru ca nu a reusit sa raspunda in mod cuprinzator la chestiunile legate de aparare.

Astazi vom continua trecerea in revista a pozitiei grupului PPE din Parlamentul European cu privire la o Uniune Europeana a Apararii: 

TREBUIE DEZVOLTATE CAPABILITATILE DE REACTIE RAPIDA ALE UE

Forta UE rezida in potentialul sau de a mobiliza resurse din intreaga gama de instrumente civile si militare. Utilizarea acestora intr-o abordare globala confera potentiala flexibilitate unica de a solutiona eficient cele mai spinoase probleme internationale. Reamintim ca instrumentele PSAC ar trebui sa ramana un instrument esential in cadrul abordarii globale. Pentru a-si promova valorile si pentru a-si proteja interesele, UE trebuie sa fie mai mult decat un furnizor de asistenta pentru dezvoltare sau un actor post-conflict. UE ar trebui sa anticipeze si sa previna transformarea amenintarilor in realitate si sa furnizeze securitate in vecinatatea noastra imediata si in vecinatatea largita. UE ar trebui sa fie pregatit sa desfasoare operatii militare ale PSAC care au capacitatea deplina de a actiona atunci cand se afla in joc securitatea sa.

Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) trebuie sa isi consolideze capacitatea de a detecta si anticipa situatiile de criza, de a planifica si desfasura misiuni si operatii ale PSAC. Este foarte necesara consolidarea cooperarii si a coordonarii la nivelul UE intre diferitele capabilitati de monitorizare si de reactie la crize, precum si rationalizarea structurilor existente si reducerea duplicarilor inutile. Statele membre ar trebui sa surmonteze procedurile decizionale lente si rigide, pentru ca resursele si mijloacele civile si militare sa poata fi desfasurate rapid. Cauzele profunde ale deficitelor in generarea de forte trebuie solutionate de statele membre si cu sprijinul UE. Invitam Inalta Reprezentanta a Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate/Vicepresedinta Comisiei Europene (IR/VP) si seful AEA sa preia initiativa si sa reuneasca dimensiunea interna si cea externa a PSAC.

Grupurile tactice de lupta ale UE sunt principalul instrument militar de reactie rapida aflat la dispozitia UE. Din pacate, acestea nu au fost niciodata utilizate si testate din punct de vedere operational. Trebuie depasit blocajul politic care a facut imposibila exploatarea acestui instrument.

Lipsa de flexibilitate a normelor financiare ale UE duce la intarzieri in plata operationala a fondurilor UE si ar putea compromite capacitatea UE de a raspunde in timp util la crizele in curs de desfasurare. Mecanismul Athena pentru finantarea operatiilor militare PSAC necesita o revizuire substantiala. Catalogul de costuri comune, care acopera in prezent 10-15 %, trebuie semnificativ marit. Aceasta ar trebui sa duca la o impartire deplina a sarcinilor importante din PSAC intre statele membre. Ar trebui, de asemenea, stabilite mecanisme eficiente de finantare pentru misiunile civile ale PSAC.

Grupul PPE cere dezvoltarea actualului Centru de operatiuni al SEAE intr-un cartier general militaro-strategic propriu-zis, insarcinat cu planificarea si capabilitatile de desfasurare a operatiilor. Ar trebui infiintat un cartier general operational al UE, care sa asigure o planificare, o comanda si un control rapide si eficiente, cu scopul de a desfasura operatiuni PSAC civile si militare de mare intensitate si de aparare teritoriala.

Intensitatea amenintarilor hibride cu care ne confruntam este fara precedent. Viitorul cadru strategic comun ar trebui sa se concentreze pe propuneri concrete si realizabile pentru a contribui la contracararea amenintarilor hibride si la promovarea rezilientei UE si a statelor membre, precum si a partenerilor UE, mai ales in vecinatatea UE. Cadrul strategic comun ar trebui dezvoltat intr-o coordonare deplina si cu consultarea regulata a NATO, care va elabora, in aceleasi termene, propriul sau raspuns la razboiul hibrid. Nu ar trebui ratata o oportunitate unica de armonizare a raspunsurilor UE cu cele ale NATO. Domenii cum ar fi comunicarea strategica, care vizeaza publicul din est, din sud si din UE, combaterea propagandei, energia, securitatea cibernetica, mecanismele de alerta timpurie, infrastructura strategica, razboiul de intensitate scazuta si incalcarile frontierelor trebuie coordonate in mod corespunzator intre SEAE, AEA si structurile din Comisia Europeana si agentiile UE relevante (de exemplu, Frontex) si trebuie sa se reflecte in strategiile viitoare.

Conflictele hibride impun un raspuns hibrid. Grupul PPE considera ca este necesar sa se dezvolte instrumente care servesc la consolidarea securitatii. Protectia datelor personale este de o importanta cruciala, dar, pe de alta parte, este necesar, de asemenea, un mecanism eficient de combatere a amenintarilor teroriste. Prin urmare, ar trebui luata in considerare folosirea sistemelor satelitare civile aflate in constructie in Europa, pentru colectarea si transmiterea de informatii vitale pentru securitatea continentului.

Granitele dintre securitatea interna si externa sunt din ce in ce mai fluide. Acest lucru este cel mai evident in problema urgenta a fluxurilor de migratie incontrolabile din vecinatatea estica si sudica. Trebuie sa rezolvam cauzele profunde ale acestui fenomen prin consolidarea cooperarii cu tarile de origine si de tranzit ale fluxurilor de migratie, folosind toate instrumentele si politicile disponibile.

CITESTE SI: POZITIA GRUPULUI PPE DIN PARLAMENTUL EUROPEAN CU PRIVIRE LA O UNIUNE EUROPEANA A APARARII

MAI MULTI BANI PENTRU SECURITATE SI APARARE

Reducerile continue si neoportune a cheltuielilor in domeniul apararii submineaza capacitatea operationala a UE si rolul sau de furnizor credibil de securitate in comunitatea euro-atlantica. Acum este momentul sa cheltuim mai mult si mai bine. Este vital ca statele membre ale UE sa indeplineasca obiectivele convenite de 2 % din PIB pentru cheltuielile de aparare. Salutam toate statele membre care au realizat acest obiectiv sau si-au asumat angajamentul ferm de a o face. In paralel, reamintim necesitatea urgenta pentru o mai buna gestionare a cheltuielilor de aparare prin mai multe planificari comune si mai multe achizitii comune, pentru a se evita duplicarea, fragmentarea si lipsa de interoperabilitate.

COOPERAREA ESTE ESENTIALA PENTRU DEZVOLTAREA CAPABILITATILOR DE APARARE EUROPENE

Cooperarea europeana in domeniul apararii a inregistrat unele progrese, dar trebuie sa facem mai mult si intr-un ritm mai accelerat pentru a ne asigura ca UE va deveni autonoma din punct de vedere strategic. Trebuie sa punem capat decalajului dintre capabilitatile diferitelor state membre si sa inversam puternic aceasta tendinta. Este esential sa se puna capat fragmentarii eforturilor de aparare europene, depunand eforturi pentru o mai mare convergenta strategica. Proiectele de cooperare (vizand dezvoltarea si utilizarea comune) pot furniza economii de scara semnificative si pot consolida interoperabilitatea si eficacitatea militara. Pentru ca aceste proiecte sa devina viabile din punct de vedere economic, e necesara participarea mai multor state membre. Trebuie multiplicate exemplele pozitive, cum ar fi Comandamentul european de transport aerian (ETAC). Avand in vedere valoarea lor adaugata, trebuie acordata prioritate punerii in comun si partajarii. Este necesar sa se realizeze progrese in ceea ce priveste cele patru proiecte emblematice vizand capabilitatile, identificate de Consiliul European din decembrie 2013; aceste proiecte ar trebui deschise pentru toate statele membre care doresc sa contribuie.

AEA trebuie plasata in centrul cooperarii pentru dezvoltarea capabilitatilor. Ar trebui alocate mai multe resurse financiare pentru ca AEA sa-si poata indeplini mai bine sarcinile. Statele membre ar trebui sa utilizeze acest sistem pentru a face mai multe schimburi de informatii privind dezvoltarea capabilitatilor si planurile de achizitii, pentru a permite o mai mare convergenta a necesitatilor; ele ar trebui sa joace un rol mai important in coordonarea si implementarea unor astfel de proiecte.

Comisia Europeana trebuie sa prezinte propuneri concrete privind modul in care UE poate finanta proiecte care vizeaza o mai mare rezilienta comuna si o mai buna aparare comuna impotriva amenintarilor externe. Trebuie sa stimulam cooperarea intre statele membre pentru dezvoltarea capabilitatilor. Acest lucru se poate face prin masuri fiscale si financiare.

ANEXA

Grupul PPE solicita UE sa implementeze imediat urmatoarele actiuni:

•             IR/VP a UE trebuie sa dezvolte o noua si ambitioasa strategie europeana pentru politica externa si de securitate, care sa defineasca clar interesele UE, domeniile de actiune si mijloacele necesare pentru a face fata amenintarilor actuale si viitoare;

•             IR/VP trebuie sa dezvolte mai mult viitoarea strategie de politica externa si de securitate sub forma unei carti albe in domeniul securitatii si apararii pentru corela gandirea noastra strategica cu dezvoltarea capabilitatilor militare;

•             Comisia Europeana trebuie sa prezinte propuneri concrete privind modul in care UE poate finanta proiecte menite sa consolideze rezilienta si apararea comune impotriva amenintarilor externe si sa sprijine partenerii UE.

•             sa dezvolte mai mult rolul UE de furnizor de securitate regionala si, de asemenea, rolul UE de pilon european solid al NATO;

•             Comisia Europeana trebuie sa isi asume rolul de gardian al tratatelor sisa/si depaseasca restrictiile autoimpuse si sa creeze o piata eficienta a apararii, un regim de securitate a aprovizionarii la nivel european, iar statele membre trebuie sa inceteze practicile contraproductive anterioare;

•             pentru a ne intari rezilienta, UE ar trebui sa (co)finanteze proiectele de cercetare si tehnologie civilo-militare, dar si in domeniul apararii, facilitand elaborarea de viitoare programe de colaborare in cadrul AEA. Statele membre ar trebui sa cheltuie mai mult pentru bugetele de aparare, pentru proiecte comune de achizitii publice si pentru proiecte de cercetare, tehnologie si dezvoltare si ar trebui sa aiba drept scop indeplinirea obiectivelor specifice pe care si le-au fixat in cadrul NATO si UE;

•             Consiliul European ar trebui sa stabileasca o aparare comuna cu Uniunea Europeana de Aparare, care sa aiba la baza cooperarea structurata permanenta si o clauza de aparare colectiva corespunzatoare (articolul 42 din TUE) si ar trebui sa operationalizeze dispozitiile din alte articole relevante (articolul 41 – fondul de lansare, articolul 44 din TUE – incredintarea unei misiuni PSAC unui grup de state membre, articolul 222 din TFUE – clauza de solidaritate);

•             Cooperarea structurata permanenta ar putea constitui modalitatea de coordonare a insulelor izolate de cooperare militara in Europa;

•             pe langa actualele institutii UE civile (CPCC), aceasta Uniune ar trebui sa dispuna de un Cartier general militar operational pentru planificarea si desfasurarea viitoarelor operatiuni militare.

Sursa foto: politico