Programul politic al Grupului PPE din Parlamentul European in privinta problemei migratiei (IV)

Orice abordare a problemei migratiei trebuie sa fie una holistica. Sunt mai multe aspecte ce trebuie sa fie luate in considerare pentru a avea o strategie cuprinzatoare, iar elementul central trebuie sa fie principiul solidaritatii. In 2014, mai mult de 276.000 de migranti ilegali au intrat in UE, acest numar prezentand o crestere de 155% fata de anul anterior. 3.200 de oameni si-au pierdut viata in incercarea de a traversa Marea Mediterana doar anul trecut si peste 1.500 in prima parte a acestui an.

 

Numarul solicitantilor de azil in cele 28 de tari europene a fost de aproape 650.000 in 2014 – o crestere de 40% fata de 2013. Numarul solicitantilor de azil din Siria a crescut la 124.000 in 2014. Acestei situatii i se adauga presiunea venind din est, dinspre Ucraina, ce nu poate ignorata.

 

Cinci State Membre (Suedia, Germania, Franta, Italia si Ungaria) gazduiesc si proceseaza cererile a 70% dintre solicitantii de azil, iar timp ce Statele Membre aflate la granita externa a UE (Italia, Malta, Grecia si Bulgaria) sunt confruntate cu o presiune disproportionata din partea solicitantilor de azil si migrantilor.

 

In 2013, numarul deciziilor de returnare emise de catre Statele Membre ale UE a fost de 425.875, in timp ce numarul de persoane efectiv returnate in tarile de origine a fost de 166.975 – mai putin de 40%.

 

 

 

Ca răspuns imediat și prioritar, UE și Statele membre trebuie să aloce mai multe resurse pentru capacitatile de căutare și salvare și pentru a spori misiunile de salvare de vieți.

 

Utilizarea navelor nesigure va deveni imposibilă numai prin abordarea eficientă, împreună cu țările terțe, a cauzelor radicale ale migrației, si nu prin a ne limita doar la efectele acesteia.

 

Este esențial să se ajungă la un acord privind mai buna directionare a ajutoarelor pentru dezvoltare, precum si pentru structurile politiei de frontieră și cele de aplicare a legii.

 

Trebuie dezvoltate capacitățile de primire și de protecție în țările de tranzit (în UE și în țările terțe).

 

Trebuie aplicate condiții stricte care să lege dezvoltarea și obiectivele politice (buna guvernanță) cu ajutorul financiar al UE.

 

Trebuie să sprijinim țările terțe de tranzit și de origine în prevenirea plecărilor.

 

Trebuie aplicate politici stricte de returnare pentru migranții ilegali, inclusiv prin intermediul unui program comunitar de returnări comune sub coordonarea Frontex.

 

Trebuie să ne asigurăm că politicile și acțiunile adoptate nu creează un efect de atracție in randul migrantilor.

 

Trebuie să intensificăm securitatea și supravegherea la frontierele noastre externe, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, asigurând o mai bună punere în aplicare și coordonarea între sistemele informatice deja existente, cum ar fi VIS și SIS II, utilizând instrumentele viitoare definite în pachetul privind frontierele inteligente și aplicarea robustă a noului mecanism de evaluare Schengen. Toate Statele Membre trebuie să utilizeze pe deplin și să actualizeze bazele de date existente.

 

Statele Membre trebuie să-și îndeplinească obligația de colectare a amprentelor digitale ale oricărei persoane nou-venite (Eurodac).

 

Contribuțiile la bugetul Frontex ar trebui sporite, operațiunile sale comune consolidate, iar echipa europeană a grănicerilor ar trebui să fie desfășurată, astfel cum este definită în noul regulament Frontex.

 

Programele diplomatice și ale ONU care vizează stabilizarea zonelor de conflict învecinate (Libia, Siria, Ucraina) în care războaiele și statele eșuate facilitează traficul de persoane ar trebui promovate și sprijinite. Dezvoltarea rapidă a Daesh și escaladarea conflictului militar ruso-ucrainean vor avea în final un impact asupra afluxului masiv de migranți și fluxului de persoane strămutate.

 

Pe acest subiect, Ramona Manescu MEP, PPE, membra a Comisiei de Afaceri Externe AFET a Parlamentului European, a declarat: „Pe termen scurt, prioritatea o reprezinta eliminarea amenințarii teroriste, în special cea a militanților Daesh. Tot atât de urgenta este problema umanitară care se află acum pe umerii țărilor vecine. Pe termen lung, UE trebuie să se implice mai mult în abordarea cauzelor profunde ale problemelor actuale. Educația, infrastructura, dezvoltarea economică și socială, locuri de muncă și oportunități reale – în special pentru tinerii din regiune – toate acestea sunt aspectele carora UE trebuie să le acorde atenție pe termen mediu și lung, dacă dorim ca soluțiile noastre sa fie durabile.”