Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu a abordat, din nou, tema migrației, în cadrul unei opinii pentru puterea.ro. Politicianul român a tras concluziile la scurt timp după apariția ultimului raport al Comisiei Europene referitor la progresele înregistrate în ultima jumătate de an în implementarea Agendei Europene privind Migrația și Foaia de Parcurs a Comisiei.
„Saptamana aceasta, Comisia Europeana a prezentat un raport privind progresele inregistrate in ultimele sase luni in implementarea Agendei Europene privind Migratia si a Foii de Parcurs a Comisiei.
Raportul demareaza cu o constatare ingrijoratoare: presiunea migrationala nu a scazut deloc, mai mult, in ultimele luni s-a inregistrat o crestere semnificativa a celor care forteaza granitele Uniunii, terestru sau pe mare, solicitand azil in mod justificat sau nu.
Cele doua rute migrationale, indicate de Comisie ca inregistrand un trafic crescut, sunt cea din Vestul Mediteranei si cea din Estul Mediteranei. Aceasta din urma afecteaza si intereseaza direct Romania, pentru ca noii veniti, odata intrati pe teritoriul UE, urmeaza una dintre cele doua cai posibile: Balcanii de Vest sau Serbia – Romania. Nu intamplator, doar la Centrul Regional de Proceduri si Cazare a Solicitantilor de Azil Timisoara s-au inregistrat in 2017 peste 3.000 de cereri de azil.
In cazul Romaniei, presiunii crescute din Vest i se adauga si testarea de catre retelele de trafic de persoane a unei rute peste Marea Neagra. Anul trecut, in mai multe ocazii, ambarcatiuni venind dinspre Turcia au ajuns pana la tarmul nostru. Intr-un singur caz, 157 de persoane erau inghesuite pe un pescador aflat in deriva la aproximativ 32 mile marine de portul Midia. Cifrele sunt extrem de ingrijoratoare, aratand o crestere de 900% a numarului celor care au fortat granita terestra dintre Turcia si Grecia in primele luni ale lui 2018, fata de perioada similara din 2017. In acest context, Comisia Europeana identifica o lista de vulnerabilitati si pune rezolvarea lor in sarcina Statelor Membre, solicitandu-le acestora actiune imediata.
Lista Comisiei incepe cu paza granitelor, solicitand o acoperire mai buna, fara pete albe, si dotari mai bune pentru Agentia Europeana pentru Politia de Frontiera si Garda de Coasta (FRONTEX).
Mai departe, Comisia solicita mai multi bani pentru Fondul pentru Africa. Acestuia inca ii lipsesc 1,2 miliarde euro. O alta problema o reprezinta conditiile in care sunt tinuti migrantii ajunsi in Grecia. Comisia cere si o accelerare a procedurilor de returnare, in special catre Turcia, a celor care nu primesc azil, solicitand ca Statele Membre sa se foloseasca de mandatul pe care FRONTEX il are in acest domeniu.
Tot in privinta procedurilor birocratice, Comisia solicita o accelerare a eforturilor de relocare in cadrul noului sistem pentru tarile prioritare, subliniind importanta Mecanismului de tranzit de urgenta din Niger, precum și acordul UE-Turcia. Un ultim punct prioritar indicat de Comisie este nevoia unui acord rapid al Statelor Membre asupra reformei Sistemului Comun European de Azil.
In timp ce toate aceste solicitari ale Comisiei sunt foarte realiste si puncteaza principalele vulnerabilitati pe care le avem la nivelul Uniunii Europene, ultima din lista – reforma Sistemului Comun European de Azil – este cea unde vad cele mai mari probleme, atat in modul in care este ea gandita, cat si in modul de implementare. Limbajul birocratic al legislatiei europene si deciziile prezentate prin declaratiile politice ale diferitilor lideri sunt greu de inteles uneori. De aceea voi da un exemplu simplu, dar care reflecta o situatie deloc singulara: pe 6 aprilie 2018, in punctul de trecere a frontierei Bors, la granita cu Ungaria, politistii de frontiera romani au descoperit, intr-un camion inmatriculat in Serbia, 79 de persoane: 41 barbati, 18 femei si 20 minori.
Toti erau inregistrati ca solicitanti de azil in Romania, dar, de fapt, incercau sa treaca ilegal granita romano-ungara. Destinatia cea mai probabila era Germania.
Aceasta informatie trebuie pusa in legatura cu o alta, din 7 martie 2018, cand DIICOT anunta destructurarea unui grup infractional organizat ce se ocupa cu traficul de persoane pe ruta Turcia – Bulgaria – Serbia – Romania – Ungaria – Austria – Germania. Doua mii de persoane au fost traficate de acest grup in ultimul an si, pentru fiecare, s-au incasat sume intre 4.000 si 5.000 euro. Rezulta un venit de 10 milioane de euro din aceasta activitate, doar intr-un singur caz. Aceasta activitate a retelelor de traficanti a facut ca Romania sa inregistreze peste 4.600 de cereri de azil doar in 2017, cele sase centre de cazare a solicitantilor de azil din Bucuresti, Giurgiu, Galati, Timisoara, Radauti si Somcuta Mare ajungand la supra-aglomerare.
Pe de o parte, avem situatiile grave din Grecia si Italia, cu supra-aglomerarea punctelor prin care migrantii venind dinspre Nordul Africii sau Orientul Mijlociu intra in Uniunea Europeana. Numarul celor care solicita sau nu azil si incearca sa intre in UE pune o mare presiune, atat sociala cat si economica pe tarile de granita. Raspunsul Uniunii Europene, pana acum, in afara de mecanismele de protectie a granitelor sau de returnare a celor care nu primesc azil, a insemnat relocarea printr-un algoritm matematic a 40.000 de azilanti din Grecia (16.000) si Italia (24.000) catre celelalte tari europene. Acest numar a fost suplimentat cu inca 120.000.
Pe de alta parte, insa, avem realitatile din teren: retele de crima organizata care incaseaza zeci sau sute de milioane de euro de pe urma celor care incearca sa ajunga nu acolo unde ii trimite un algoritm, ci acolo unde doresc ei. De asemenea, avem azilanti carora nimeni nu le contesta dreptul si nevoia de protectie, insa care se transforma in infractori incercand sa treaca ilegal o granite si isi pierd astfel dreptul la protectie. Nu trebuie ignorata nici presiunea suplimentara asupra sistemelor de asigurare a ordinii publice, ce trebuie acum sa monitorizeze si sa pazeasca zeci de mii de persoane, care profita de orice ocazie pentru a fugi dintr-o tara in alta. Un alt efect negativ este antagonizarea unor state europene. Slovacia si Ungaria au atacat in justitie decizia Uniunii Europene, iar impotriva Cehiei, Ungariei si Poloniei, care au refuzat sa puna in aplicare mecanismele de relocare automata, au fost deschise proceduri de infringement. Mai nou, Germania a propus conditionarea alocarii fondurilor europene de primirea cotelor de migrant, invocand nevoia de solidaritate.
Din acest punct de vedere, Romania si-a indeplinit toate angajamentele europene, comunicand in permanenta cu Grecia si Italia si transmitand disponibilitatea de a primi persoane aflate in nevoie de protectie internationala, conform mecanismului de relocare convenit cu UE.
Cred ca este momentul sa recunoastem ca un mecanism de „solidaritate” rupt de realitate genereaza exact opusul. Uniunea Europeana mai bine declara ca nu vrea sa-i ajute cu adevarat pe cei aflati in nevoie, decat sa se prefaca ca-i ajuta in timp ce reuseste exact contrariul, creand in plus si motive de cearta intre Statele Membre.
Cred de asemenea ca este momentul sa realizam ca viitorul are mari sanse sa devina mult mai sumbru. Avertizarile recente, privind amenintarea terorista in crestere cauzata de migratia sub-sahariana, trebuie luate in considerare inainte ca cetatenii europeni sa simta pe propria piele ca sunt reale. Sahelul gazduieste astazi 140 de milioane de oameni, nu 20 de milioane, precum Siria. Membrii ISIS, care au fugit din Siria sau Irak, au facut acum jonctiunea cu grupari precum Boko Haram sau Al-Qaeda, active in Mali, Niger sau Ciad. Ei incearca sa destabilizeze aceasta intreaga regiune pentru a recruta noi adepti si pentru a genera un val migrational catre Europa. Se folosesc de saracia, foametea si guvernele slabe din aceasta regiune pentru a-si atinge obiectivele. Sunt ajutati in aceasta directie si de schimbarile climatice, a caror legatura cu fenomenul migratiei abia acum incepem sa o studiem. Cifrele nu sunt de loc de partea noastra: doar schimbarile climatice pot genera intre 100.000 si 660.000 de migranti in fiecare an!
Solutiile incep cu recunoasterea nevoii si utilitatii unei Europe unite. Procesele, amenzile si infringement-urile nu genereaza unitate, iar ea este necesara pentru binele cetatenilor europeni, fie ca ei sunt germani, olandezi, polonezi sau romani. Unitatea este la fel de necesara pentru a avea forta de a-i ajuta pe altii.
De asemenea, se impune un dus rece care sa ne faca sa intelegem, sa acceptam si sa declaram deschis ceea ce putem si ceea ce nu putem face. Atat in interior cat si in exterior. Degeaba deschidem granitele pentru inca un milion de refugiati, daca ajungem la situatii precum cea din Calais, unde reglarile de conturi intre diferitele grupuri de migranti se fac cu arme de foc, sau din Wurzen, unde populatia locala ajunge sa atace un centru de azil.
Este timpul sa tinem cont de realitati si nu de algoritmi matematici. Degeaba vorbim de solidaritate daca aceasta inseamna „ingrasarea” grupurilor de crima organizata. Sunt sigura ca unele Statele Membre pot contribui la eforturile europene si altfel decat prin gazduirea unor azilanti. Consider ca sprijinul material si uman acordat FRONTEX sau centrelor de triere din tarile terte sunt un efort de solidaritate la fel de important.
Alaturi de toate acestea, trebuie sa ne gandim si la viitoarele probleme. Cu ajutorul celorlalti parteneri din comunitatea internationala, regiunile vulnerabile trebuie sprijinite in mod eficient, atat economic cat si politic si social. Daca vom lasa haosul sa se instaleze va fi prea tarziu, iar efectele le vom numara in barci supraaglomerate traversand Mediterana si in noi atentate teroriste”.
Sursa foto: adevarul