RAMONA MANESCU, despre CRIZA REFUGIATILOR: EUROPA va reusi sa depaseasca acest INTERVAL DE CRIZE

Uniunea Europeana se afla intr-una dintre cele mai tensionate si dificile perioade de la aparitia proiectului constructiei europene. De la CRIZA REFUGIATILOR si a MIGRATIEI la CRIZA DIN GRECIA, si de la situatia de securitate din UCRAINA si conflictul hibrid cu RUSIA la amenintarea sistematica a TERORISMULUI, Europa are pe agenda sa politica provocari carora, intr-un fel sau in altul, trebuie sa le raspunda.

In acest peisaj politic, economic, geopolitic si de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, RAMONA MANESCU, a acordat un interviu site-ului Calea Europeana, in care Membrul in Comisia pentru Afaceri Externe a PE a subliniat faptul ca Uniunea Europeana ARE RESURSE PENTRU A LUPTA EFICIENT pe mai multe fronturi si pentru a reusi, in cele din urma, sa contribuie la MENTINEREA UNEI PACI SI A UNEI STABILITATI atat in Europa, cat si in lume.

Patru provocari majore influenteaza agenda europeana in prezent: migratia, criza din Grecia, situatia geopolitica de la granita estica si terorismul. In primul rand, cum ar trebui gestionata PROBLEMA MIGRATIEI, atat la nivel european, cat si la nivelul individual al statelor membre?

RAMONA MANESCU: Intr-adevar, in momentul actual statele Uniunii Europene si Europa in ansamblul ei, nu se afla nici pe departe intr-o situatie simpla. Multiple crize, foarte diferite una de cealalta, fiecare in parte extrem de serioasa si toate evidentiind carentele unei lumi globalizate, dar in care fracturile, decalajele si discrepantele persista, atat in sfera sociala, cat si in cea politica si economica. Insa, ceea ce nu te doboara, te face mai puternic. EUROPA ARE PUTEREA DE A SE REINVENTA CU FIECARE PROVOCARE, iar prin solidaritate intotdeauna am depasit momentele dificile.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: SECURITATEA EUROPEANA DEPINDE DE PACEA DIN NORDUL AFRICII SI ORIENTUL MIJLOCIU

In ceea ce priveste PROBLEMA PARTICULARA A MIGRATIEI si a REFUGIATILOR, ea trebuie privita in ansamblu. O gestionare a acestei situatii trebuie realizata la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul ca in contextul intern al UE, reglementat prin Spatiul Schengen si DREPTUL LA LIBERA CIRCULATIE AL CETATENILOR EUROPENI, o abordare comunitara sprijinita de Consiliu si Parlament este de dorit. DECIZIILE UNILATERALE, precum cea a zidurilor sau a inchiderii granitelor, PUN IN PERICOL TRATATE FUNDAMENTALE.

Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori ca un gard sau un zid nu rezolva problema ci doar o face si MAI COMPLICATA. Situatia actuala releva necesitatea unei politici comune privind migratia, si aici imi permit o paranteza: de fiecare data, in peste 60 de ani de constructie europeana, cand a existat o provocare la adresa securitatii si bunastarii europene, abordarea comuna a prevalat. Este deja in codul nostru genetic sa gasim solutii impreuna. Un instrument puternic pe care deja il avem la dispozitie este Agenda Europeana pentru Migratie, propusa de Comisie si laudata la nivel international de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro intr-un plan multianual pentru problema refugiatilor si a migratiei. Cred ca problema migratiei este doar la inceput, iar viitorul nu foarte indepartat va confrunta mari regiuni cu valuri de migratii. Statele europene trebuie sa abordeze serios subiectul si sa fie pregatite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de catre statele membre, care, prin prisma VIZIUNII NATIONALE, nu doresc un flux puternic de migranti. Jean-Claude JUNCKER facea, recent, un APEL LA CURAJ COLECTIV. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui sa se puna de acord intr-un mod solidar? Intre aceste abordari distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

RAMONA MANESCU: Si la NIVEL NATIONAL exista dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientati catre dimensiunea interna a politicii lor, cuantifica aceasta problema prin prisma POPULARITATII, IMAGINII sau a NUMARULUI DE VOTURI pe care si le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problema sensibila, care in unele situatii denota prudenta, in altele iritare si agitatie politica.
Apelul presedintelui Juncker este binevenit pentru ca genereaza responsabilitate, viziune si dedicare pentru a identifica cea mai buna solutie. Aceeasi abordare s-a vazut si in cazul Greciei. Revenind la intrebare, pot spune ca nu mai multe summit-uri sunt solutia, deoarece acestea consuma resurse ce ar putea fi directionate spre APLICAREA DE SOLUTII.

CITESTE SI: EUROPARLAMENTARUL RAMONA MANESCU, DESPRE SITUATIA DIN REGIUNEA DONBASS SI NEVOIA IMPLEMENTARII ACORDURILOR DE LA MINSK

 Care ar putea fi acestea? In primul rand, aplicarea acelor COTE DE REFUGIATI propuse de Comisie, un acord intre statele membre pentru GESTIONAREA COMUNA A FLUXULUI DE MIGRANTI, impreuna cu EUROPOL, FRONTEX si alte agentii specializate. Sa nu uitam nici de Reteaua Europeana de Migratie instituita in 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informatii esentiale privind migratia intre institutiile UE si cele nationale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesara.

Cat priveste rolul Parlamentului European va pot spune ca principala contributie pe care o poate aduce acesta vizeaza doua chestiuni: prima este sprijinirea INTRODUCERII UNEI POLITICI EUROPENE PRIVIND MIGRATIA, iar cea de-a doua este sa se asigure ca LIBERTATILE SI SIGURANTA CETATENILOR EUROPENI SUNT PE DEPLIN RESPECTATE. Tin sa subliniez ca PE a adoptat o rezolutie la finalul anului trecut prin care a accentuat importanta unei abordari globale a migratiei de catre UE si mandatat Comisia LIBE sa pregateasca un raport de initiativa strategica pana la finele lui 2015.

ONU CRITICA DIN NOU EUROPA pentru inabilitatea sa de a gestiona, in contextul migratiei, ceea ce se intampla in MACEDONIA, SERBIA sau GRECIA. Avem, astfel, o situatie de criza umanitara intr-un stat UE puternic slabit de situatia interna (membru Schengen, in acelasi timp) si in doua state non-membre, dar cu monitorizari in vederea aprofundarii integrarii europene. Este fireasca aceasta abordare a Natiunilor Unite, de aruncare a responsabilitatii intr-o anumita directie? Pe de alta parte, daca UE nu gestioneaza cu succes crizele interne si cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pasnic si liberal in relatiile internationale?

RAMONA MANESCU: Pozitia pe care Organizatia Natiunilor Unite o adopta in acest caz nu trebuie privita NICI CA O CRITICA SI NICI CA O TENTATIVA DE PASARE A RESPONSABILITATII. ONU, potrivit Cartei, are in vedere posibilitatea recunoasterii unor acorduri regionale care sa gestioneze mult mai eficace situatiile tensionate din anumite zone. Privita din aceasta perspectiva, UE are responsabilitatea formularii unor raspunsuri si angajarii in actiuni care sa determine COMBATEREA CRIZEI MIGRATIEI.

Astfel, consider ca pozitia Natiunilor Unite trebuie privita ca o recunoastere a faptului ca UE beneficiaza de incredere internationala, lucru dobandit prin actiunile consecvente de-a lungul istoriei. Aceasta fraza ma aduce mai aproape de a doua parte a intrebarii, si pot spune, cu tarie, ca da, daca UE nu gestioneaza cu succes momentele tensionate prelungite din interior si cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional si global al acestui proiect pacifist. Insa, cu aceeasi convingere, afirm ca EUROPA VA REUSI SA DEPASEASCA ACEST INTERVAL DE CRIZE din ratiunile expuse anterior si folosindu-se de telurile istorice comune care ne-au adus laolalta.

CRIZA DIN GRECIA a cuprins si spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiara. Are aceasta situatie incerta posibilitatea sa pericliteze succesul noului acord incheiat cu creditorii internationali si totodata, pentru a ne conecta si la ramura securitatii, poate influenta negativ flancul sud-estic al NATO?

RAMONA MANESCU: Situatia din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevarat. Faptul ca a cuprins si sfera politica trebuie sa ne ingrijoreze si sa ne determine sa monitorizam indeaproape situatia. Experienta grecilor cu premierul Tsipras, dublata de sprijinul pe care Europa, prin contributia insemnata a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui sa constituie pentru poporul elen un moment de reflectie. Venit pe fondul unui MESAJ ANTI-AUSTER, partidul Syriza nu a ajutat Grecia sa DEPASEASCA CRIZA. Chiar daca se lauda cu o crestere economica de aproximativ 1%, Syriza este la carma unei tari cu o datorie de aproape 200% din PIB, in incapacitate de plata, cu fiscalitate deficitara si cu un grad redus de competitivitate, carente pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou imprumut.

Criza politica nu va pune in pericol un acord deja agreat atata timp cat POPORUL GREC SE VA AUTO-CALAUZI PE CALEA DEMOCRATICA a refacerii economice, a recladirii prosperitatii si a propriei bunastari. Referitor la problematica securitatii si a flancului sud-estic al NATO, Grecia ramane un partener de nadejde al Aliantei, in ciuda crizelor interne. Este o tara care aloca 2% din PIB pentru bugetul apararii, reper esential al afirmarii angajamentului in comunitatea euro-atlantica, si participa la cele mai importante exercitii militare.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: ARMELE DIPLOMATICE SUNT MULT MAI PUTERNICE SI MAI EFICIENTE DECAT CELE NUCLEARE

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeti VIITORUL COMPLEMENTARITATII NATO-UE? Trebuie Europa sa investeasca resurse pentru a-si consolida politica de securitate si aparare comuna intr-o maniera care sa permita Uniunii sa isi asigure securitatea si sa-i reduca dependenta de girul american?

RAMONA MANESCU: Relatia NATO-UE este dovada intangibila a PARTENERIATULUI DINTRE EUROPA SI AMERICA, si mai nou, din perspectiva riscurilor si amenintarilor hibride si asimetrice, reprezinta cea mai eficienta complementaritate dintre ABORDARILE HARD SI SOFT IN RELATIILE INTERNATIONALE. NATO, cea mai longeviva alianta de aparare colectiva, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor si construire a securitatii prin cooperare, ramane piatra de temelie a securitatii europene si nord-americane.

Uniunea Europeana si-a edificat un brand din recunoasterea abilitatilor sale de SOFT POWER, iar in contextul amenintarilor tot mai difuze si non-clasice, si prin urmare, non-militare, aceasta beneficiaza de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilitatii de catre ambii parteneri in situatii in care una dintre organizatii poate gestiona mai bine situatia, de pilda operatiuni militare (NATO) si operatiuni umanitare (UE).

22 de state membre UE sunt si membre NATO, o cifra care spune multe despre IMPORTANTA PARTENERIATULUI dintre cele doua organizatii si complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie sa fie un obiectiv continuu in dimensiunea politicii externe si de securitate a Uniunii, insa NATO continua sa reprezinte punctul de reper al securitatii europene In cele din urma, sa nu uitam ca secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se intalneste in mod regulat cu Inaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democratiei liberale nord-americane si europene si asa trebuie sa ramana.

Puteti citi INTERVIUL INTEGRAL pe site-ul Calea Europeana.

Sursa foto: caleaeuropeana