RAMONA MANESCU: Lupta impotriva terorismului – cauzele profunde ale radicalizarii in randul cetatenilor europeni

Europarlamentarul PNL/PPE RAMONA MANESCU a scris, pentru DC News, o ampla ANALIZA POLITICA despre terorism, adevaratele lui cauze si despre masurile concrete decise in Parlamentul European pentru intreaga Uniune Europeana (UE).

ANALIZA POLITICA scrisa de europarlamentarul PNL / PPE RAMONA MANESCU:

Suntem astazi martorii unei realitati triste si socante in acelasi timp, ce tinde sa ameninte serios intreaga constructie europeana: reintoarcerea in forta a radicalismului si extremismului, insotite de intoleranta si xenofobie.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: REVIZUIREA POLITICII EUROPENE DE VECINATATE REPREZINTA O OPORTUNITATE PENTRU ROMANIA

“Problema care ardea mocnit s-a transformat intr-o amenintare concreta”

Constientizand gravitatea situatiei, este normal sa privim in urma si sa ne intrebam: oare cum s-a ajuns aici? O problema care ardea mocnit, pe care abia acum o recunoastem si o constientizam cu adevarat, s-a transformat intr-o amenintare concreta, extrem de serioasa. Migratia nu este un fenomen nou pe teritoriul european. Iar cheia a fost mereu integrarea, asimilarea si coexistenta pasnica. Istoric, acest proces a reusit de mai multe ori si nu doar intr-o singura zona. Dar, de fiecare data, procesul de integrare a necesitat timp.

Doua fenomene paralele

Europa de Vest a trecut printr-un val migrational destul de recent, in perioada anilor ’70, ’80 si ’90. Atunci, un important numar de refugiati si emigranti economici au venit din Asia de Sud, Magreb si tarile sub-sahariene. Acesta a fost practic primul val major migrational din istoria moderna a Europei, format din cetateni apartinand altor culturi, diferite de cea europeana. Procesul de integrare a lor este inca in derulare, departe de a fi ajuns la succesul sperat. Nereusitele acestui proces se vad astazi in comunitatile care s-au auto-izolat, creand faimoasele ”no-go zones”, coplesite de probleme economice, infractionalitate si alienare. Fenomenul nu este singular, periferiile multor orase din tari precum Franta, Marea Britanie sau Belgia, suferind de acest flagel. In paralel, tarile Uniunii Europene au fost martorele unui alt fenomen, cel al recrudescentei extremismului si xenofobiei in propriile comunitati. Amploarea acestui fenomen nu este de loc de neglijat, el inregistrand procente semnificative in mult mai multe tari europene.

Pe acest fond de probleme mai vechi sau mai noi, nerezolvate, s-au adaugat alte crize si probleme. Dintre acestea, terorismul si noul val migrational au fost cele care au interferat cu vechile probleme, ducand la o acutizare a situatiei.

Este punctul in care putem spune ca a existat o mare lipsa de viziune si realism din partea autoritatilor acelor state europene care au decis sa isi deschida larg usile pentru noii veniti, fara insa a le explica, ferm, care sunt regulile ce trebuie respectate odata ce solicita azil. Aceasta s-a intamplat in timp ce restul cetatenilor europeni stiu si accepta ca orice beneficiu si privilegiu vine insotit de obligatii.

Stanga, vinovata pentru deschiderea usilor

Aceste decizii au fost girate de fortele politice de stanga. Lor li s-a adaugat slabiciunea liderilor in a lua masuri corecte. S-a ajuns la confuzie apoi la tensiuni sociale cu reactii extremiste si xenofobe. Iar efectul lor a fost un dispret, impins la extrem, a unei importante parti a societatii, fata de lege si valorile democratice pe care le impartasesc toate statele democratice. Din nefericire, extremistii si teroristii sunt cetateni europeni si asta ridica mari semne de intrebare asupra politicilor migratorii si de integrare de pana acum.

Multiculturalismul a esuat, iar aceasta situatie este o consecinta a unei politici ipocrite.

Uniunea Europeana este o constructie politica, economica si de securitate care poate oferi enorm celor 500 de milioane de cetateni aflati in interiorul granitelor sale. Aceasta este o realitate incontestabila, pentru care merita luptat. La criza complexa actuala nu exista un raspuns unic sau simplu, iar el implica o multitudine de paliere, de la o clarificare a propriei identitati europene si a valorilor care ne definesc, pana la o noua politica de securitate care sa porneasca din interiorul propriilor granite si sa mearga mult in exteriorul acestora.

In cadrul Partidului Popular European am cazut de acord asupra unui raspuns care sa cuprinda cinci directii principale de actiune, fiecare cuprinzand masuri concrete, concepute in asa fel incat efectul lor sa fie unul conjugat.

1. Un prim nivel este cel legat de finalizarea de urgenta a legislatiei referitoare la colectarea, comunicarea si protectia datelor si informatiilor.

Aici se remarca nevoia de a include in directiva referitoare la Registrul privind Numele Pasagerilor (PNR) datele referitoare la zborurile din interiorul teritoriului UE. Negocierile in acest sens trebuie sa ajunga la o concluzie cel tarziu pana la finalul acestui an.

In completarea PNR se afla Directiva privitoare la Protectia Datelor. Forma finala a textului trebuie sa ajute structurile implicate in aplicarea legii si sa nu reprezinte doar o noua povara birocratica. Este esential ca Directiva sa ajute la cresterea capacitatilor de detectare, investigare, urmarire si preventie din domeniul activitatilor criminale si de terorism.

Granitele si distantele nu mai reprezinta un obstacol pentru amenintarea terorista. Accesul la internet ieftin si de mare viteza impreuna cu mediul oferit de catre retelele sociale au globalizat fenomenul. Zeci de mii de conturi de Twitter, distribuie zilnic un numar impresionant de mesaje pro-jihadiste. YouTube a fost deturnat si folosit ca o arma a terorii, unde clipurile aratand decapitari sunt intentionat filmate, editate si promovate in mediul online, nu pentru a castiga pozitii geografice strategice sau pentru a elimina un ”dusman imaginar” ci pentru a genera frica si teroare in randul populatiei. Jocurile de tip multi-player sunt folosite de catre celulele teroriste pentru a comunica fara riscul de a fi interceptate precum si pentru planificare atacurilor.

Avand in vedere amploarea si rolul cheie dat social media in activitatile de prozelitism, radicalizare si recrutare derulate de gruparile teroriste, o mai buna cooperare intre autoritati si companii precum Facebook, YouTube, Twitter sau Google este obligatorie. Identificarea si eliminarea eficienta a continutului ilegal alaturi de decriptarea comunicarii dintre gruparile si indivizii implicati in activitati teroriste depinde de reusita acestei colaborari.

2. In continuare, exista un nivel al agentiilor de profil de care dispune Uniunea Europeana.

Europol trebuie intarita si are nevoie de resurse suplimentare pentru o crestere a capacitatilor tehnice. Pentru ca Internet Referral Unit sa devina operationala 100% este nevoie de finalizarea negocierilor care sa-i ofere o baza legala de functionare. Frontex este o a doua institutie implicata in acest proces. Ea are nevoie de mai multe resurse pentru a fi capabila sa asigure eficient controlul granitelor externe.

In noul context, serviciile secrete trebuie sa-si imbunatateasca si intensifice colaborarea, atat in interiorul Uniunii Europene, cat si cu omologii din statele partenere, in primul rand SUA, cu care UE are un parteneriat strategic. Lor li se adauga Europol si Interpol cu care trebuie sa existe o buna colaborare. Rolul pe care politia si armata le au in privinta combaterii amenintarilor teroriste trebuie intarit, iar latura de preventie trebuie accentuata.

3. Un al treilea nivel se refera la aducerea la zi si imbunatatirea legislatiei cu privire la combaterea radicalizarii si a terorismului.

Aplicarea legii si respectul pentru reguli trebuie sa se aplice tuturor, indiferent de religie, orientare sexuala sau etnie. In definitiv ele sunt cele care permit traiul nostru in comun. In privinta prevenirii radicalizarii, actualele masuri trebuie completate cu cele care ataca acest fenomen in mediul penitenciar si in mediul online. Aceasta implica atat educatie cat si mecanisme mai eficiente de integrare.

Cetatenii europeni care au plecat in zonele de conflict pentru a se alatura Daesh si altor grupari teroriste au inceput sa se intoarca pe teritoriul european. Este de asteptat o crestere a numarului lor si acest fenomen trebuie preintampinat cu masuri adecvate. Este nevoie de o definitie comuna si de o monitorizare a lor pe intregul teritoriu european.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: EDUCATIA, INSTRUMENT-CHEIE IN COMBATEREA RADICALIZARII SI RECRUTARII

O vulnerabilitate a teritoriului european, de care profita gruparile teroriste, este traficul ilegal de arme. Legislatia care guverneaza acest domeniu trebuie revizuita si completata cu masuri operative de combatere a traficului de pe piata neagra ce se desfasoara in Belgia, Balcanii de Vest sau prin internet.

Acordul dintre SUA si UE privitor la Programul de Urmarire a Finantarii Terorismului (TFTP) trebuie prelungit, iar in completarea lui Comisia Europeana trebuie sa vina cu o propunere referitoare la un program propriu, similar.

UE are nevoie de o lista neagra la nivel european privitoare la organizatiile teroriste, aici incluzand organizatiile Salafiste si activitatile lor. In contextul noilor vulnerabilitati de securitate, inclusiv decizia cadru referitoare la terorism necesita o actualizare. Noua situatie impune si dezvoltarea unui sistem de ajutorare si suport pentru victimele terorismului la nivel european.

4. O a patra componenta a raspunsului european privitor la terorism si radicalizare trebuie sa fie cea referitoare la controlul si managementul granitelor.

 Aceasta trebuie sa inceapa cu revizuirea Codului privind Spatiul Schengen in sensul unei mai bune coordonari si o intarire a controlului in interiorul granitelor sale. In paralel trebuie intarit controlul la granitele externe ale Uniunii Europene. Acestuia trebuie sa i se adauge componentele informatice inteligente care sa permita identificare punctului de intrare si iesire de pe teritoriul european a oricarui individ. Informatiile rezultate trebuie sa fie accesibile institutiilor abilitate, politiei vamale si sistemului de vami. Pentru aceasta, Comisia trebuie sa urgenteze prezentarea propunerii sale, urmata de o adoptare rapida de catre Parlamentul European.

Evident, in contextul valului migrational, nu poate exista un control al granitelor externe fara un sistem de inregistrare a solicitantilor de azil. In cazul unui refuz, mecanismele actuale trebuie sa prevada masuri coercitive sau un sistem de returnare automata a celor care evita inregistrarea. Acest lucru este posibil in conditiile infiintarii de urgenta a punctelor de control si tranzit pentru azilanti.

Toate aceste masuri trebuie sa fie coerente, clare si ferme in sensul descurajarii imigratiei ilegale. In acelasi timp, trebuie sa existe o distinctie clara privind imigratia legala. 

5. Asa cum am spus, pentru ca UE sa beneficieze de pace si securitate in interiorul propriilor granite, raspunsul sau trebuie sa depaseasca cu mult aceste granite ca implicare. Aceasta este in mod evident o a cincea componenta a reactiei UE.

Aceasta extindere a prezentei UE dincolo de granitele sale incepe printr-o mai buna colaborare in domeniul informatiilor cu partenerii din NATO, in special cu Statele Unite, bazat pe parteneriatul strategic pe care UE il are cu SUA.

In privinta actiunii militare, aceasta trebuie sa inceapa din Siria si trebuie sa se desfasoare in colaborare cu toti partenerii implicati in sustinerea procesului de pace de acolo. Abia dupa pacificarea intregului teritoriu se poate vorbi despre un proces de tranzitie in Siria.

Un actor cheie este Turcia, in colaborare cu care trebuie revizuita cooperarea in problemele de contra-terorism, combatere a finantarii terorismului si control al granitelor, pe baza unui plan de actiune.

Protectia pe care UE o ofera propriilor cetateni trebuie sa aiba o componenta care sa se adreseze si celor din vecinatatile teritoriului european, unde sunt situatii in care oamenii ajung sa fie prinsi in zone de conflict, iar viata lor sa fie pusa in pericol.

Acest raspuns complex al autoritatilor europene este obligatoriu pentru ca ele sa-si recapete credibilitatea si pentru a putea oferi ceea ce, pe buna dreptate, cetatenii europeni cer: securitate.

Mesajul pe care UE il da trebuie construit cu grija pentru a evita generalizarile. Pana nu de mult, erau destui politicieni care considerau ca noilor veniti li se poate accepta orice comportament, inclusiv un dispret total fata de tara gazda. Acum ne apropiem de situatia complet opusa, in care exista un pericol real ca o intreaga comunitate – cea musulmana, sa ajunga a fi condamnata. Nu pot fi de acord cu o astfel de atitudine. Am crescut intr-o comunitate definita de multiculturalism si multi-etnicitate. Eu, personal, am multi prieteni musulmani si consider a fi o mare greseala sa generalizam si sa impunem stereotipuri. Atata timp cat un cetatean, indiferent de religia sau etnia sa, respecta legile si tara in care traieste, are dreptul de a fi respectat la randul sau.

In final, as dori sa subliniez o realitate in care cred cu tarie: Crestinismul a avut si are un rol fundamental pe continentul european, iar acest lucru trebuie recunoscut ca atare, chiar daca traim intr-o societate seculara, moderna. Respectand valorile crestine, Europa va fi mult mai credibila ea insasi, ca societate si in acelasi timp va fi mai capabila sa recunoasca si sa respecte valorile oricaror altor religii. Daca Europa este intoleranta cu propriile radacini, cum poate sa spere in a fi toleranta cu cei care sunt de alte credinte?”

Sursa foto: mondo news