RAMONA MANESCU: ROMANIA trebuie sa-si asigure, in primul rand, LINISTEA si SIGURANTA

Europarlamentarul PNL / PPE RAMONA MANESCU a scris o analiza politica pentru Dcnews in care subliniaza ca Romania si-a asumat un rol principal in politica de securitate a Europei Centrale si de Est. RAMONA MANESCU a explicat care sunt pasii urmatori si ce beneficii aduce acest angajament.

„Recent, Romania a fost gazda unei reuniuni la nivel inalt a statelor din Europa Centrala si de Est, la care au participat noua tari din aceasta regiune si a fost co-prezidata de Klaus Iohannis – presedintele Romaniei si Andrzej Duda – presedintele Poloniei.

O Romanie altfel

Intalnirea a fost una de maxima importanta pentru tara noastra. Am vazut o Romanie care incepe sa-si asume o pozitie de actor principal la nivelul unei regiuni care se intinde de la Marea Baltica pana la Marea Neagra. Prezenta Secretarului General Adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a dat summitului o si mai mare greutate, punandu-l intr-un context al relatiilor trans-atlantice si al viitorului strategiei NATO pe flancul sau estic. De altfel, principalele teme de discutie au fost: securitatea in regiune, noile provocari cu care se confrunta tarile NATO din flancul estic, relatia cu Rusia si relatia NATO-UE.

Implicatiile deciziilor luate pentru Romania

Cred ca este un moment prielnic sa aprofundam un pic subiectele discutate pe 4 noiembrie la Bucuresti si sa analizam implicatiile pe care deciziile luate le pot avea pentru Romania, stabilitatea din regiune si rolul tarii noastre in acest context.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: LUPTA IMPOTRIVA TERORISMULUI – CAUZELE PROFUNDE ALE RADICALIZARII IN RANDUL CETATENILOR EUROPENI

Cu un secol in urma, marele om de stat polonez Józef Piłsudski propunea unui grup de 10 state, printre care si Romania, o viziune a unei federatii a zonei Central si Est-Europene. Din acel proiect politic si militar s-a concretizat pana la urma doar alianta Romano-Polona. Aceeasi alianta am vazut-o si in cadrul mini-summitului NATO de la Bucuresti. Putem spune ca ea are la baza argumente pragmatice care se imbina in mod fericit cu o incredere care s-a consolidat in timp si la care salvarea tezaurului Poloniei impreuna cu protectia oferita guvernului si elitei poloneze in anii 1939-1940 au o contributie importanta.

Dar dincolo de planurile de acum 100 de ani, care, sa spunem drept, nu si-au pierdut din realism, intalnirea de la Bucuresti reprezinta o discutie foarte serioasa intre tari cu o istorie comuna, care au trecut prin aceeasi experienta tragica a comunismului, care sunt apropiate in multe feluri si care au interese comune de securitate si dezvoltare. Ne leaga si trecutul, dar ne leaga si prezentul – toate cele noua state care au fost reprezentate la Bucuresti sunt membre NATO si membre ale Uniunii Europene.

Concluziile, pe scurt

La intalnirea din 4 noiembrie au fost prezentate public cateva concluzii ale discutiilor. Pe scurt, asa cum au sunat ele in declaratia oficiala comuna, ele se rezuma la:

intarirea parteneriatului trans-atlantic in cadrul NATO;

continuarea intaririi NATO si a flancului estic al organizatiei, din care fac parte toate cele 9 tari prezente, inclusiv consolidarea securitatii spatiului de la Marea Neagra la Marea Baltica;

implicarea tuturor celor 9 state din flancul estic in elaborarea unui raspuns comun fata de riscurile emergente, cu accent asupra razboiului hibrid, apararii cibernetice, securitatii energetice si comunicarii strategice

adancirea cooperarii NATO-UE;

cooperare mai intensa cu partenerii NATO, in special cei din vecinatatea estica;

continuarea politicii usilor deschise in cadrul NATO;

reasezarea relatiei NATO-Rusia pornind de la o intelegere si respectare comuna a dreptului international;

Intalnirea de la Bucuresti a fost una care nu a cautat sa identifice ce ne deosebeste sau desparte unii de altii ci ce ne leaga si ne apropie. Exista deja o coloana vertebrala a Uniunii Europene, formata din tandemul Franta-Germania. Exista o initiativa a presedintiei Luxemburgheze a Consiliului UE, de creare a unui ”Grup G9” al tarilor mici din cadrul UE, tari cu mai putin de 1 milion de locuitori. Aceste aliante, grupuri sunt create pe baza a ceea ce ne apropie si a intereselor comune, pentru o mai buna colaborare si nu pentru a crea fracturi.

In acelasi mod, statele din centrul si estul Europei, avand o istorie similara, luptandu-se cu aceleasi probleme si avand in mod evident interese comune de securitate incearca sa-si intareasca colaborarea si sa-si coordoneze strategiile. Aceasta nu poate fi decat in interesul intregii structuri NATO dar si a stabilitatii UE. Beneficiile aduse de astfel de initiative sunt recunoscute si de catre SUA, care incurajeaza o mai buna cooperare intre membrii NATO si fructificarea mai buna a atuurilor fiecarui stat membru.

La fel, intarirea colaborarii cu partenerii NATO din regiune nu se rezuma doar la aspectele de securitate si cooperare militara. Este evident in interesul si beneficiul UE ca tari precum Moldova, Georgia sau Ucraina sa fie stabile economic si sa aiba relatii solide de colaborare cu tarile Uniunii Europene.

Toate aspectele discutate si agreate sunt de mare importanta. Ele se leaga intre ele si dovedesc coerenta.

“O tara astazi stabila si prospera sa se trezeasca maine cu ”omuleti verzi” in curtea din spate”

Intr-o perspectiva pe termen mediu si lung cred ca este in interesul tuturor ca tarile din aceasta zona sa aiba capacitatea reala de a raspunde noilor provocari ale razboiului hibrid si ale amenintarilor cibernetice. Atunci cand regulile stabilite prin dreptul international nu mai ofera garantiile necesare si exista posibilitatea ca o tara astazi stabila si prospera sa se trezeasca maine cu ”omuleti verzi” in curtea din spate, evident trebuie construit un raspuns adecvat. Tarile mai mici, singure, sunt vulnerabile. Impreuna sunt mult mai puternice si pot construi o aparare eficienta la astfel de provocari.

Tandem de forta si credibilitate

Sunt amenintari noi, la care fortele si strategiile clasice nu sunt pregatite sa raspunda, iar pe termen mediu si lung vad un avantaj strategic major intr-o colaborare care sa se intinda de la Marea Baltica pana la Marea Neagra. Acest lucru a fost inteles in mod clar de toate cele noua state, iar vointa initiatorilor – tandemul Romania- Polonia da forta si credibilitate constructiei.

CITESTE SI: RAMONA MANESCU: REVIZUIREA POLITICII EUROPENE DE VECINATATE REPREZINTA O OPORTUNITATE PENTRU ROMANIA

Dincolo de avantajele care tin de aspectele militare si de securitate exista si alte tipuri de beneficii in aceasta colaborare a tarilor din centrul si estul Europei. Intotdeauna, stabilitatea si securitatea aduc dezvoltare si prosperitate. Am vazut cu totii cat de puternic a fost afectata Uniunea Europeana de criza economica dintr-un singur stat membru – Grecia. Inchipuiti-va efectul unui conflict in interiorul granitelor UE, care sa implice unul dintre statele aflate la granita estica.

O Europa Centrala si de est stabila, sigura, departe de teama unor conflicte, care sprijina la randul ei partenerii din imediata vecinatate pe drumul dezvoltarii si consolidarii democratice inseamna o Uniune Europeana mai puternica si mai aproape de tintele de coeziune. Sa nu uitam ca aceasta zona reprezinta o comunitate de 100 de milioane de cetateni europeni si acopera o zona strategica, de la bazinul Marii Baltice la bazinul Marii Negre.

Deziderat neatins pana acum

Angajamentul Romaniei de participare alaturi de Polonia intr-o constructie regionala nu este unul simplu si nici usor. Dar este ceva ce sunt sigura ca Romania poate face si care va aduce multe beneficii propriilor cetateni.

Un prim pas ar trebui facut chiar in aceste zile, cat proiectul de buget pentru 2016 se afla in dezbaterea Parlamentului. Pe 4 noiembrie, prin vocea presedintelui tarii, intr-un parteneriat care implica alte 8 state si in acord cu documente anterioare de o greutate si mai mare – precum acordul de asociere al Romaniei la NATO, ne-am angajat sa alocam 2% din PIB pentru bugetul de aparare. Este un deziderat care nu a fost atins pana acum, dar care este in puterile noaste. In cadrul NATO, nimeni nu are pretentii ca Romania sa cheltuie pentru aparare sume similare tarilor mult mai puternice economic decat noi. Dar exista un angajament de onoare – acel 2%. Declaratiile publice de sustinere si angajament sunt bune. Dar ele trebuie sustinute si de fapte. Bugetul Romaniei pentru 2016%, in care sa se regaseasca acel 2% din PIB pentru aparare este un astfel de gest concret.

“Romania trebuie sa-si asume linistea si siguranta”

Sunt constienta ca oricarui buget ii corespunde o lista de prioritati si una de posibilitati. In contextul geopolitic actual, Romania trebuie sa-si asigure in primul rand linistea si siguranta. Evident, singura nu are aceasta capacitate, acest lucru a fost inteles de mult timp si din acest motiv obiectivul integrarii euro-atlantice a fost unul strategic, prioritar. El nu se incheie odata cu semnarea hartiilor de aderare. Continua cu un proces de integrare si cu respectarea unor angajamente luate. Am remarcat si ma bucur ca proiectul de buget pentru 2016 include o crestere importanta a bugetului pentru aparare, de aproape 50%, fata de 2015. Cu toate acestea, el nu atinge tinta propusa si cred ca respectarea angajamentului de alocare a 2% din PIB pentru aparare este un efort mic pentru Romania in comparatie cu beneficiile pe care le aduce.

Pe mai departe, Romania trebuie sa-si ia rolul asumat in serios si sa puna umarul la reusita acestei constructii strategice. Aceasta inseamna in primul rand consultari periodice cu tarile partenere si coordonarea pozitiilor avute, atat in interiorul UE si NATO cat si in relatie cu tarile partenere si cu Rusia. Apoi, tarile implicate trebuie sa vina cu masuri de raspuns concrete la amenintarile actuale si potentiale, iar aceste raspunsuri sa fie puse in practica, fie ca e vorba de securitate energetica, cibernetica sau de provocarile razboiului hibrid.

Este un drum lung, cu rezultate care nu intotdeauna sunt foarte vizibile pentru publicul larg, dar care sunt cel putin la fel de necesare ca investitiile in invatamant, sanatate sau infrastructura. Sper ca acest mesaj sa fie inteles corect de toate fortele politice din interior si proiectului sa i se acorde sprijinul necesar si continuitatea pe termen mediu si lung”, se arata in analiza politica a RAMONEI MANESCU.