RAPORT CSM: Se impune DESFIINTAREA INSTANTELOR MILITARE

Desfiintarea instantelor militare se impune din cauza ca judecatorii militari nu indeplinesc garantiile de independenta si impartialitate, potrivit concluziilor unui raport intocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Un alt motiv pentru care se considera necesara desfiintarea instantelor militare este activitatea foarte redusa, care implica resurse bugetare inutile, pentru eficientizarea activitatii sistemului judiciar propunandu-se ca schemele de personal sa fie transferate instantelor civile, mult mai incarcate decat cele militare.

CITESTE SI: RAPORT CSM: NOILE DISPOZITII IN MATERIE PENALA NU AU AVUT INTOTDEAUNA UN IMPACT SOCIAL BENEFIC

“Concluzia justa, care nu da loc la echivocuri, este cea a desfiintarii instantelor militare ca fiind inadecvate actualului sistem judiciar. (…) Desfiintarea instantelor militare este singura solutie ce da satisfactie atat eficientei activitatii sistemului de justitie, cat si asigurarii tuturor garantiilor de independenta si impartialitate ale instantelor si judecatorilor din Romania”, se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri — Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

Grupul de lucru va propune CSM sa sesizeze initiatorul legislativ, respectiv Ministerul Justitiei, in vederea desfiintarii instantelor militare si alocarii posturilor de judecatori si personal auxiliar instantelor care urmeaza sa preia activitatea actualelor instante militare, dar si instantelor foarte incarcate cu activitate.

Printre argumentele aduse in sprijinul acestei propuneri se numara ideea de eficienta a activitatii instantelor, care a fost corelata adoptarii noilor coduri, in prezent existand diferente foarte mari intre volumul de munca de la cele militare si cele civile.

“Spre exemplu, in anul 2014 incarcatura cu dosare pe un judecator militar la tribunalele militare a fost de 46 de dosare (in conditiile in care 50% din aceste cauze au fost pe legea penala mai favorabila, situatie tranzitorie ce nu va mai fi intalnita in perioada urmatoare), in timp ce la tribunalele civile incarcatura a fost cu mult superioara, de 918 dosare pe judecator, iar in timp ce la Curtea Militara de Apel s-a inregistrat un numar de 70 dosare pe un judecator militar (aceeasi observatie ca la tribunalele militare legata de legea penala mai favorabila), la curtile de apel civile incarcatura de dosare a fost de 945 dosare pe un judecator”, se precizeaza in raport.

Existenta instantelor militare este apreciata ca fiind “mai degraba o mostenire a sistemului dictatorial comunist decat o realitate necesara actualului context social, economic si politic”, in conditiile in care dupa 1990 au fost demilitarizate o serie de categorii profesionale, un exemplu in acest sens fiind politistii.

Un alt argument se refera la indoielile in ce priveste “existenta deplina, constitutionala, a garantiilor de independenta si impartialitate ale instantelor militare”.

CITESTE SI: RAPORT CSM: O REEVALUARE A NOILOR CODURI ESTE NECESARA CA URMARE A MULTIPLELOR DECIZII ALE CCR

“Faptul ca judecatorii militari au un statut hibrid, apartinand prin cariera profesionala de sistemul de justitie, dar in ce priveste cariera militara apartinand de Ministerul Apararii Nationale. Nu e asigurata pe deplin, in lipsa unor plase de protectii adecvate, garantia de independenta a judecatorilor militari, din moment ce promovarea in grade militare, cu consecinte materiale evidente (cresteri salariale), este facuta de Ministerul Apararii Nationale, in conditiile prevazute de Regulamentul comun al CSM si Ministerul Apararii Nationale, insa potrivit Legii nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare. Pentru inaintarea in grad militar, conform acestei legi, este necesara o evaluare pe baza unor calificative care se acorda de comisii formate din militari, deci persoane si structuri din afara sistemului de justitie”, se precizeaza in raport.

Rolul comisiei care a intocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activitatii instantelor si parchetelor, apoi sa inainteze CSM recomandari in vederea eficientizarii si imbunatatirii activitatii instantelor si parchetelor.

Analiza a fost realizata pe cinci paliere (obiective), legate intre ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrarii in vigoare a noilor coduri, un istoric dupa intrarea in vigoare, o analiza a datelor statistice si a dinamicii activitatii instantelor si parchetelor in raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura si concluziile/recomandarile grupului de lucru.

Sursa foto: cotidianul