Reabilitarea termica a blocurilor ar putea baga primariile bucurestene in incapacitate de plata

Creditele luate de primariile de sector din Bucuresti pentru reabilitarea termica a blocurilor ar putea duce la intrarea acestora in incapacitate de plata, atrage atentia Curtea de Conturi a Romaniei in ultimul sau raport referitor la finantele publice locale.

Astfel, Curtea de Conturi a Romaniei arata in raport ca 53 la suta din platile efectuate pentru reabilitare s-au facut din credite contractate de fiecare unitate administrativ-teritoriala. Totodata, Curtea de Conturi a Romaniei apreciaza ca „prin aceasta modalitate de finantare, cheltuielile bugetului local pentru acest program se majoreaza foarte mult prin adaugarea comisioanelor bancare si a dobanzilor, riscand sa blocheze programele de investitii ale sectoarelor in viitor, urmare a obligatiei de acoperire prioritara a datoriei publice, existand chiar riscul de a se intra in incapacitate de plata”.

In urma misiunii de audit desfasurat de Curtea de Conturi a Romaniei la cele sase primarii de sector din Bucuresti, s-a constatat ca nu exista un inventar complet al blocurilor care trebuie reabilitate, dar numai programele locale, care sunt in derulare pentru o mica parte din imobilele de locuinte din capitala, ar presupune directionarea aproape integrala a investitiilor locale catre lucrari de reabilitare pe o perioada de 9-10 ani.

In raport se mai arata ca pentru perioada auditului, care a vizat anii 2010-2012, cota suportata de asociatiile de proprietari a fost de 0,5 la suta din totalul cheltuielilor de reabilitare suportate de cele sase primarii de sector, iar cea suportata de la bugetul de stat a fost de 8 la suta, fata de 50 la suta cat prevedea legislatia in domeniu.

Prin urmare, Curtea de Conturi a Romaniei isi exprima rezerva fata de eficienta si economicitatea cheltuielilor efectuate de la bugetul local pentru reabilitarea termica a blocurilor. Curtea de Conturi a Romaniei considera totusi ca aceste investitii au fost eficace, in sensul ca pentru apartamentele reabilitate consumul specific a scazut la 69 kW/h pe metru patrat, cu mult sub tinta propusa de 100 kW/h pe metru patrat si cu impact in reducerea facturilor de energie platite de utilizatorii finali.

Citeste si: Primaria Sectorului 1 va reabilita termic 190 de blocuri in 2014

In ceea ce priveste actele normative care au reglementat acest domeniu, Curtea de Conturi a Romaniei considera ca legislatia adoptata de Romania pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, emisa incepand cu anul 2000, a fost “insuficient pregatita si dezbatuta, incoerenta si neunitara, de natura a crea inechitati sociale urmare a abordarii diferite in timp a surselor de finantare, precum si a posibilitatilor financiare a fiecarei unitati administrative-teritoriale”. Mai mult, avand in vedere ca principala sursa de finantare este bugetul local, ca urmare a volumului mare de cheltuieli raportat la constrangerile bugetare, nu se poate prevedea “etapizarea programului si nu au fost stabilite tinte si indicatori de performanta pentru a se putea concluziona cu privire la eficienta, eficacitatea si economicitatea acestuia”, dupa cum se mai arata in raport.

Totodată, Curtea de Conturi a Romaniei considera ca sursa de finantare a programului ar fi trebuit sa fie din fonduri atrase de la Uniunea Europeana sau fonduri special constituite la nivelul Ministerului Mediului si numai pentru persoanele fara posibilitati materiale la bugetul local sub forma unor ajutoare cu aceasta destinatie. “Mult mai eficienta insa, apreciem ca ar fi fost adoptarea unor masuri fiscale si de autorizare a constructiilor, de natura a stimula pe termen lung, fara efort bugetar, atat schimbarea caracteristicilor fondului locativ construit, cat si a constructiilor ce urmeaza sa fie executate”, se spune în raport.

Curtea de Conturi a Romaniei mai afirma ca in lipsa unor analize si studii aprofundate privind situatia actuala a fondului locativ, fondurile necesare, posibilitatile si sursele de finantare pe orizonturi medii si lungi de timp coroborat cu efectele si impactul scontat al programului de reabilitare si cu indeplinirea unor indicatori de eficienta si performanta, legislatia elaborata in domeniul cresterii eficientei termice a blocurilor de locuinte “are mai mult un caracter formal, neputand asigura atingerea scopurilor sau tintelor asumate de Romania potrivit legislatiei Uniunii Europene”.

De asemenea, Curtea de Conturi a Romaniei remarca si faptul ca nu au fost avute in vedere legislatia, experienta si practica in acest domeniu a tarilor din fostul bloc socialist sau din tarile Uniunii Europene, raportat si la specificul si situatia actuala a fondului locativ din Romania, construit in proportie de 85 la suta pana in anul 1990.