Persoanele care reclama CONSILIULUI CONCURENTEI, cu dovezi, ca o anumita firma sau mai multe incalca LEGEA CONCURENTEI pot beneficia de RECOMPENSE de pana la 1% din AMENDA aplicata firmei, dar nu mai mult de 100.000 euro.
CONSILIUL CONCURENTEI vrea sa aduca un amendament la actuala LEGE a CONCURENTEI prin care aceasta masura sa poata fi aplicata. “Propunerea noastra este ca aceia care vin cu o sesizare care se dovedeste corecta dupa aceea, deci cei care ne dau informatii despre o practica anticoncurentiala sa fie recompensati. Aceasta, bineinteles, dupa ce se dovedeste ca informatiile oferite sunt corecte si instanta confirma ca, intr-adevar, firma aceea a incalcat legea.
CITESTE SI: CONSILIUL CONCURENTEI A SANCTIONAT ZECE COMPANII DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
Cel care a facut sesizarea ar putea sa primeasca pana la 1% din cuantumul amenzii, dar nu mai mult de 100.000 de euro. Vrem sa-i incurajam material pe cei care au indicii ca se incalca legea”, a declarat sambata, la Sinaia, presedintele CONSILIULUI CONCURENTEI, BOGDAN CHIRITOIU. Potrivit acestuia, masura functioneaza cu succes in Ungaria.
“Posibilitatea de a fi sesizati exista deja. Chiar din acest an avem un mecanism, oricine are informatii privind incalcarea legii ne poate scrie, trebuie sa ne dea si dovezi. Dar nu-i dam niciun ban. In al doilea rand, daca doreste sa ramana anonim, ca pot fi si astfel de situatii – oamenii stiu, vor sa ne spuna, dar nu vor sa se afle – avem un instrument acum pe site-ul nostru, este o aplicatie prin care ei ne pot trimite o sesizare, ea va ramane anonima”, a precizat BOGDAN CHIRITOIU.
Acesta spune ca amendamentul la ordonanta de aprobare a LEGII CONCURENTEI este in Parlament, la Senat. Acesta are termen limita pana la 20 octombrie. Daca pana la aceasta data Senatul are o concluzie, legea ajunge la Camera Deputatilor, care e camera decizionala. De altfel, CONSILIUL CONCURENTEI a anuntat in repetate randuri ca incurajeaza companiile implicate in intelegeri anticoncurentiale sa contacteze autoritatea de concurenta, sa isi recunoasca participarea la incalcare si sa furnizeze dovezi privind intelegerea respectiva.
Procedand astfel, companiile pot beneficia de reduceri de pana la 30% ale amenzilor sau chiar de imunitate totala, in functie de momentul in care contacteaza autoritatea de concurenta si de valoarea informatiilor furnizate. Autoritatea de concurenta a declansat, in perioada 1 ianuarie – 15 septembrie 2015 zece investigatii, fata de 9 in aceeasi perioada din 2014. De asemenea, institutia a finalizat 11 investigatii in acest an fata de 9 la aceeasi data a anului trecut. In prezent, Concurenta are in curs 61 de investigatii.
CONSILIUL CONCURENTEI a aplicat in acest an amenzi in suma totala de 13,67 milioane lei (3,05 milioane euro) unui numar de 116 firma: 82 firme de pe piata lacurilor si vopselelor (12,15 milioane lei, pentru intelegeri de fixare a preturilor de revanzare pentru produsele Deutek, National Paints Factories Company, Policolor si Swarco Vicas), 24 de firme de pe piata confectiilor (596.748 lei pentru intelegeri de fixare a preturilor de revanzare pentru produsele Ciserom si Secuiana) si 10 firme pe piata bransamentelor de gaze cu 920.069 lei.
Sursa foto: economica
“Iosif Szenteş, unul din groparii de la CFR Călători, se laudă cu reintroducerea trenurilor pe care chiar el le-a desfiinţat.
Directorul general Iosif Szentes a anuntat ca CFR Călători va reintroduce în circulație trenuri pe zeci de secții, după ce compania fusese obligată să renunțe la operarea acelor rute și să le închirieze unui operator privat de transport feroviar.
Este o mândrie pentru CFR Călători că, după ce în ultimii 15 ani a ieșit de pe anumite secții, peste 50, în urma preluării de către CFR SA a unor secții cedate de un operator care gestiona infrastructura, compania a început să intre din nou pe acele secții”, se lauda, ieri, cu un tupeu iesit din comun directorul general al CFR Calatori.
Insa, Iosif Szentes este cel care, incepand din 2012, impreuna cu fostii directorii generali ai CFR Calatori, a „tesut” mersul trenurilor în interesul operatorilor privaţi şi nicidecum al companiei de stat. Astfel, s-a ajuns ca foarte multe rute foarte rentabile pentru CFR Calatori sa fie cedate operatorilor privati. Mai mult, fostii directori generali ai CFR Calatori-Valentin Dorobantu , Vasile Secara, dar si Iosif Szentes, au fost de acord ca pe cele mai rentabile rute operate de CFR Calatori sa fie introduse trenuri ale operatorilor privati, desi legea interzicea acest lucru.
Din 2012 pana in prezent, peste 200 de trenuri regio (personale) rentabile ale CFR Calatori au fost scoase pentru a fi cedate operatorilor privati. Ca atare, rute rentabile ale CFR Calatori cum ar Ploiesti-Bucuresti, Brasov- Bucuresti, Bucuresti- Craiova, Brasov-Iasi, Timisoara-Brasov, Constanta- Brasov, Ploiesti-Buzau, au fost capusate, cu acordul tacit al ministrilor Transportrilor din ultimii ani, de trenurile regio sau chiar interregio subventionate de la stat ale firmelor unor patroni cercetati DNA pentru inginerii financiare regizate tocmai la CFR Calatori, adica Calin Mitica-Transferoviar Grup Cluj Napoca si Iorgu Ganea-Regiotrans Brasov.
Mai mult, Valentin Dorobantu, care a fost extrem de preocupat să promoveze interesul operatorilor privaţi de transport persoane cand era director general al CFR Calatori, este astazi si la butoanele firmei Regiotrans Brasov.
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi fostul manager privat al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, au fost preocupaţi să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor. Astfel, prin H.G. nr. 78/ 2013, pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, Fenechiu a pecetluit opera de punere pe butuci a CFR Călători.
Smecheria este simpla, dar paguboasa pentru compania de stat. De exempu, pentru aproape două miliarde de călători estimaţi pentru 2013, CFR Călători urma să primească compensaţii de circa 200 de milioane de euro, în timp ce „băieţii deştepţi” au încasat circa 56 de milioane euro pentru aproximativ 280 de milioane de persoane transportate. Curtea de Conturi a României a constatat că Ministerul Transporturilor condus de Anca Boagiu, Alexandru Nazare şi Ovidiu Silaghi a decontat, în 2011 şi 2012, către operatorii privaţi de transport persoane, subvenţii mult mai mari decât bugetul alocat, în timp ce numărul călătorilor a scăzut foarte mult, riscând astfel falimentul CFR Călători”