REFERENDUM TURCIA: ERDOGAN s-a transformat intr-un SULTAN! OPOZITIA cere anularea VOTULUI

 

UPDATE 6: Liderii europeni sunt ingrijorati si rezervati cu privire la rezultatele referendumului privind extinderea puterilor presedintelui Turciei, in schimb Recep Erdogan este felicitat de apropiatii sai din toate colturile lumii. Reactiile vin dupa ce autoritatile de la Ankara au anuntat, duminica seara, ca in urma referendumului initiat de presedintele Erdogan, Turcia devine o republica prezidentiala, iar acesta a capatat puteri sporite, putand sa ramana la putere pana in 2029.

 

In aceste conditii, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat oficial ca va astepta incheierea misiunii observatorilor internationali si concluziile acestora cu privire la modul in care a fost organizat referendumul, relateaza CNN. “Amendamentele constitutionale, si mai ales implementarea lor, vor fi analizate din perspectiva obligatiilor pe care Turcia le are ca stat candidat la Uniunea Europeana”, a declarat Juncker.

Consiliul Europei, care promoveaza valorile europene si din care Turcia face parte, afirma ca votul strans arata ca tara va trebui sa mearga mai departe cu precautie. “Din cauza rezultatului strans, lideri turci trebuie sa faca urmatorii pasi cu mare atentie”, a declarat secretarul general, Thorbjorn Jagland. “De cea mai mare importanta este sa fie asigurata independenta sistemului judiciar, precum si respectarea statului de drept si a Drepturilor Omului prevazute in Conventia Europeana. Consiliul Europei, in care Turcia este membru cu drepturi depline, este gata sa asigure acestei tari tot suportul necesar pentru progresul ei”, a adaugat el.

In schimb, alti lideri, printre care cei din Ungaria, Macedonia, Arabia Saudita si Sudan, s-au grabit sa il felicite pe presedintele Erdogan, relateaza media de stat din Turcia, citata de CNN. Presedintele Azerbadjanului, Ilham Aliyev, l-a sunat personal pe Recep Erdogan. “Acest refendum va marca, fara indoiala, debutul unei noi ere in istoria tarii noastre surori si va intari rolul si locul Turciei puternice si stabile in arena internationala”, i-a transmis acesta.

Pozitia guvernului Germaniei a fost rezervata. “Sa ramanem calmi si sa trecem la urmatoarea etapa”, a comentat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, in preajma anuntarii rezultatelor, relateaza BBC. Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat presedintelui turc ca odata incheiata campania electorala “dura” sa incerce acum sa aiba “un dialog respectuos cu toate partidele si cu intreaga societate”, relateaza AFP.

Mai radicali au fost insa alti politicieni germani, care au cerut sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrarilor de armament catre aceasta tara, precum si retragerea soldatilor germani aflati la baza de la Incirlik, relateaza Agerpres. Din Romania, prima reactie a venit de la fostul premier Victor Ponta (PSD), cunoscut ca un apropiat al familiei Erdogan.

“‘Democratie’ inseamna ca decizia apartine celor care voteaza. Problema este ca Uniunea Europeana nu este multumita de rezultat / nici presa internationala / nici ‘deontologii’ si Propaganda din tara noastra (…) “, a comentat Ponta pe Facebook.

Insa, capitalele occidentale nu se grabesc sa reactioneze, scrie si World Bulletin. Londra, de exemplu, asteapta si ea opinia misiunii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) cu privire la modul in care s-a desfasurat referendumul.

In schimb, emirul Qatar-ului si liderul palestinian l-au felicitat deja pe presedintele Erdogan, la fel si vicepresedintele Irakului, relateaza mass-media turca, citata de World Bulletin. La randul sau, Izzet Er-Resa, unul dintre liderii Hamas, le-a transmis felicitari pe Twitter presedintelui Erdogan si premierului Binali Yildirim, spunand ca Turcia a facut “un pas mare pe calea dezvoltarii”.

Din Egipt, Talaat Fehmi (Fratia Musulmana), a declarat pentru agentia turca Anadolu ca Turcia a dat o lectie de democratie lumii, demonstrand ca “liderii sprijiniti de multime pot depasi toate dificultatile”. Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a scrie pe Twitter ca referendumul “arata cat de divizata este tara”, prin urmare “colaborarea Turciei cu UE va fi si mai complexa” decat pana acum.

Premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, a comentat la randul sau: “Este ciudat sa vezi cum democratia restrictioneaza democratia. Majoritatea are dreptul sa decida, dar sunt chiar ingrijorat in legatura cu noua constitutie a Turciei”. In schimb, un oficial NATO a precizat doar ca referendumul constitutional din Turcia, tara membra a aliantei, “este o chestiune care tine de poporul turc”.

UPDATE 5: Vicepresedintele principalului partid de opozitie din Turcia a cerut marti anularea rezultatului referendumului pentru extinderea puterilor presedintelui si a spus ca va merge pana la Curtea Europeana a Drepturilor omului, daca este necesar, transmite Reuters. 

Bulent Tezcan, vicepresedinte al Partidului Republican al Poporului (CHP) a declarat ca formatiunea politica a primit plangeri din numeroase regiuni in care oamenii reclama ca nu au putut vota in mod confidential si ca unele voturi au fost numarate in secret.

 El a declarat si ca decizia Inaltului Birou Electoral (YSK) de a accepta voturi nestampilate este in mod clar ilegala. Acest for a dat un comunicat de presa cu cateva ore inainte de incheierea referendumuli in care a spus ca vor fi numarate si voturile care nu au fost stampilate de reprezentantii sai electorali.

“In acest moment este imposibil de stabilit cate astfel de voturi sunt si cate au fost stampilate ulterior. De aceea, singura decizie care va pune capat discutiei privind legitimitatea (votului) si va raspunde indoielilor poporului este anularea acestui scrutin de catre YSK”, a spus Tezcan intr-o conferinta de presa. 

El a adaugat ca CHP va inainta plangeri autoritatilor electorale municipale si catre YSK si, functie de rezultatul contestatiilor, va merge la curtea constitutionala a Turciei, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si la orice autoritate relevanta. 

 

UPDATE 4: Principalul partid de opozitie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), a anuntat ca va contesta rezultatele referendumului pentru extinderea puterilor executive ale presedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, informeaza BBC News.

CHP a pus sub semnul intrebarii legitimitatea rezultatelor restranse, citand neregului in cadrul procesului electoral.

 

UPDATE 3: Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat pregatit sa organizeze un nou referendum, pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea, dupa ce s-a declarat victorios, duminica, in consultarea populara privind sporirea prerogativelor sale, relateaza AFP.

Raspunzand unei multimi de sustinatori, la Istanbul, care striga “pedeapsa cu moartea”, Erdogan a declarat ca va “discuta imediat despre acest lucru cu (premierul Binali) Yildirim”. Daca opozitia sustine reintroducerea pedepsei capitale, “atunci voi aproba” aceasta masura, a afirmat el, adaugand ca, daca opozitia nu o va sustine, “atunci vom organiza un nou referendum”.

 

UPDATE 2: Cei care au spus “DA” pentru sporirea prerogativelor presedintelui Recep Tayyip Erdogan reprezentau peste 51% dintre voturile exprimate la referendumul de duminica, dupa numararea a aproape 99% din buletine, potrivit agentiei pro-guvernamentale Anadolu, citata de AFP. De mentionat ca in cele mai mari trei orase din Turcia – Istanbul, Ankara si Izmir, precum si in sud-estul tarii, majoritar kurd, cei mai multi dintre votanti au spus “NU” la referendum. Erdogan a revendicat victoria si a declarat ca natiunea turca si-a aratat vointa libera si “a luat o decizie istorica privind sistemul de guvernare”. Opozitia a denuntat insa “actiuni ilegale” comise in timpul votului si a anuntat ca va contesta rezultatul referendumului.

 

UPDATE 1: Premierul turc Binali Yildirim a revendicat duminica victoria la referendumul pentru modificarea Constitutiei, ce ii acorda presedintelui Recep Tayyip Erdogan prerogative sporite, relateaza Hurriyet, citat de News.ro.

La un miting electoral in fata a zecii de mii de sustinatori stransi in fata sediului AKP, el a afirmat ca astfel a fost data o noua pagina in istoria democratica a Turciei.”Suntem o singura natiune, Turcia dand o noua pagina in istoria sa democratica”, a spus el. Yildirim a subliniat ca nu exista perdanti la referendum. Potrivit rezultatelor anuntate dupa numararea a 99% din voturi, 51,34% dintre turci au votat pentru modificarea Constitutiei, iar 48,66% impotriva.

 

STIRE INITIALA

 

O victorie a taberei “da” (“evet”) va insemna inlocuirea actualului sistem parlamentar prevazut de Constitutie cu un sistem prezidential, care-i va acorda presedintelui Recep Tayyip Edogan puteri vaste si va desfiinta postul de premier. Referendumuri in vederea amendarii Constitutiei, precum cel de duminica, sau cu privire la sistemul electoral au mai fost organizate in tara.

 

Dintre toate aceste consultari, doar unul nu a trecut de urne, cel din septembrie 1988 cu privire la organizarea unor alegeri locale anticipate. Primul referendum a avut loc la un an dupa lovitura de stat din 1960, cand alegatorii au fost invitati sa se pronunte asupra inlocuirii Constitutiei din 1924 cu o carta care reflecta separarea puterilor in stat si stipula drepturile si libertatile individuale.

 

Noua Constitutie a fost adoptata cu aproape 62% din voturile exprimate, iar prezenta la urne a fost de 81%. Aceasta Constitutie a ramas in vigoare pana in noiembrie 1982, cand junta militara care a preluat puterea cu doi ani mai inainte a propus o noua Constitutie. La fel ca si Constitutia din 1961, si aceasta a fost elaborata de o comisie dominata de militari.

 

Prin aprobarea acestei noi Legi fundamentale, cu 91% din voturile exprimate, organizatilor din cadrul societatii civile, precum sindicatele, li s-a interzis activitatea politica, iar anumite partide si lideri au fost scosi in afara legii. Odata cu aceasta consultare, generalul Kenan Evren, care nu a avut contracandidati, a fost ales presedinte pe o perioada de sapte ani. Referendumul din septembrie 1987 le-a permis politicienilor scosi in afara legii, cu un rezultat strans, sa revina in politica.

 

Amendamentul a fost adoptat cu 50,2% din voturile exprimate. Aproape 94% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Un an mai tarziu, turcii au fost chemati sa se pronunte asupra organizarii alegerilor locale din 1989 cu un inainte. Propunerea a fost respinsa cu 65% din voturile exprimate. Aceasta consultare a fost urmata de referendumul din octombrie 2007 care a deschis calea catre referendumul din acest an prin faptul ca a propus ca presedintele sa fie ales in mod direct, in loc sa fie ales de deputati in Parlament.

 

Aproximativ 69% dintre cei care s-au prezentat la urne au votat in favoarea modificarilor, inclusiv a reducerii mandatului prezidential la cinci ani si a mandatului parlamentar de la cinci la patru ani. Prezenta la vot a fost de 67%. Trei ani mai tarziu, electoratul a fost chemat sa se pronunte asupra unei compatibilizari mai mari a legislatiei Turciei cu cea a Uniunii Europene (UE).

 

In acest referendum s-a propus amendarea Constitutiei din 1982. Consultarea a permis urmarirea in justitie a pucistilor din 1980, o garantare a largirii unor drepturi economice si sociale, o reforma judiciara si o consolidare a libertatilor individuale. Proiectul a fost adoptat cu 58% din voturile exprimate.

 

Sursa foto: hurryiet