RETROSPECTIVA 2016 SENAT: Legislatura 2012 – 2016, a saptea dupa 1989, la final

A fost a saptea legislatura a Senatului dupa 1989 si a doua in care parlamentarii au fost alesi prin sistem uninominal. Pentru legislatura 2016-2020, parlamentarii au fost alesi pe liste de partid. Legislatura a inceput la Senat sub conducerea liberalului Crin Antonescu (decembrie 2012 — martie 2014) si s-a incheiat sub conducerea lui Calin Popescu-Tariceanu, fost liberal si actual copresedinte al ALDE, informeaza Agerpres.

Cele mai multe acte normative initiate de Guvern si dezbatute de Senat, preponderent in calitate de prima Camera sesizata, au fost adoptate in primul an al legislaturii, in 2013, anume 117 proiecte de lege si 203 ordonante (OG si OUG), conform bazei de date a Senatului. In 2014 au fost adoptate 97 de proiecte de lege initiate de Guvern si 98 de ordonante, in 2015 — 95 si 140, iar in acest an — 57 si 104.

Daca senatorii au adoptat in primii doi ani ai legislaturii 69, respectiv 93 de propuneri legislative initiate de ei, in ultimii doi ani numarul acestora s-a marit considerabil ajungand la 226 in 2015 si 160 in 2016. Anul electoral 2016 a fost caracterizat de o activitate mai redusa in plen si in comisii in lunile premergatoare alegerilor locale si parlamentare — respectiv mai si noiembrie, senatorii acordand mai mult timp activitatii in circumscriptiile electorale.

In decursul celor patru ani ai legislaturii, senatorii s-au reunit in sedinte de plen: 69 in 2016, 98 de sedinte in 2015, 52 in 2014 si 70 in 2013. Una dintre legile importante asupra carora senatorii au trebuit sa se pronunte in primul an de mandat a vizat scoaterea din competenta DNA a efectuarii urmaririi penale in cazul infractiunilor de inselaciune, evaziune fiscala sau frauda vamala cu pagube materiale mai mari de un milion de euro, echivalent lei, care nu au legatura cu coruptia. Senatorii au decis ca, pentru aceste infractiuni, urmarirea penala va fi efectuata de catre Parchete, pentru a evita pe viitor supraincarcarea procurorilor care activeaza in cadrul Directiei.

De asemenea, senatorii au aprobat, tot in primul an al legislaturii 2012-2016, Ordonanta 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic si consular al Romaniei care prevede crearea unei noi institutii judiciare — indemnizatia diplomatica in cuantum lunar de maximum 3.571 lei, acordata pentru un numar maxim de 250 de persoane.

In cel de-al doilea an de mandat, senatorii au adoptat proiectul care completeaza Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul de specialitate juridica care au fost condamnati definitiv pentru o infractiune de coruptie ar putea sa nu mai beneficieze de pensia de serviciu. Si Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost modificata prin votul plenului Senatului in sensul ca incuviintarea executarii silite ar putea fi facuta de executorul judecatoresc si nu de instanta de executare.

In ce priveste institutiile statului, plenul Senatului a adoptat Ordonanta 1/2014, care stabileste infiintarea Departamentului pentru Situatii de Urgenta, ca structura specializata, fara personalitate juridica, in cadrul MAI. Prin proiectul legislativ se infiinteaza si Comitetul National pentru Intemperii si Calamitati, precum si Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta.

Un alt proiect adoptat a vizat organizarea si functionarea Politiei Romane, in sensul ridicarii functiei de inspector general al Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) la rang de secretar de stat.

Printre principalele acte normative adoptate, in anul 2015, de Senat se numara Codul de procedura fiscala si Codul fiscal, care a vizat, in primul rand, reducerea TVA la 9% la alimente, cu exceptia bauturilor alcoolice. Ulterior, Codul fiscal a fost adoptat si de Camera Deputatilor cu prevederea potrivit careia cota standard de TVA scade de la 24% la 19% incepand din data de 1 ianuarie 2016. Presedintele Klaus Iohannis a solicitat insa Parlamentului reexaminarea proiectului, iar Senatul a adoptat cererea presedintelui, modificarile aduse Codului fiscal vizand reducerea TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 si la 19% de la 1 ianuarie 2017.

Senatorii au mai aprobat OG 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, menita sa sustina fiscalizarea veniturilor realizate de operatorii economici, dar si legea privind votul prin corespondenta, alegatorii din strainatate putand sa opteze pentru aceasta procedura printr-o cerere scrisa transmisa ambasadei sau printr-un formular online.

Senatul a adoptat, in calitate de Camera decizionala, proiectul de lege privind pensiile alesilor locali, iar conform unui amendament, “primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii CJ care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare (…) sau ale varstei standard reduse (…) au dreptul, la incetarea mandatului, la indemnizatie pentru limita de varsta daca nu sunt realesi pentru un nou mandat”. Un alt amendament prevede ca “indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de un mandat”.

Totodata, Senatul a modificat Statutul alesilor locali prin adoptarea unei propuneri legislative care prevede incetarea de drept a calitatii de consilier local, judetean, respectiv de primar sau de presedinte al CJ in cazul condamnarii “prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare”.

In ultimul an al legislaturii 2012-2016, programul legislativ al Senatului a inclus adoptarea de acte normative, printre care se numara Legea darii in plata; Legea privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule, dar si modificarea proiectului de lege privind votul in diaspora (in sensul ca in procesele verbale intocmite de birourile electorale se consemneaza, in mod distinct, si numarul alegatorilor care voteaza prin intermediul urnei speciale).

De asemenea, Senatul a adoptat propunerea legislativa a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017, dar si pe cea privind acordarea medaliei de “Mama — eroina” femeilor care au cel putin cinci copii. Modificarea Legii fundamentale, marcata de ample dezbateri in Comisia comuna a Senatului si Camerei Deputatilor la mijlocul acestei legislaturi, a fost abandonata dupa ce parlamentarii au analizat sute de amendamente din partea societatii civile. Asupra propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, semnata de un numar de 108 senatori si 236 de deputati, au formulat observatii Curtea Constitutionala si Comisia de la Venetia, urmand ca alte amendamente sa fie enuntate de partidele politice si alte institutii ale statului. Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, s-a aratat pe 21 aprilie 2015, sceptic in privinta finalizarii procesului de revizuire a Constitutiei, afirmand ca nu stie daca un astfel de proces mai trebuie continuat in lipsa unui consens politic.

Motiunile simple si de cenzura au constituit un instrument uzitat de deputatii Opozitiei in legislatura care se incheie in decembrie 2016. Cabinetul condus de premierul social-democrat Victor Ponta pana in noiembrie 2015 s-a destramat in urma demisiei premierului dupa tragedia de la Clubul Colectiv. Parlamentul a acordat apoi votul de incredere cabinetului tehnocrat condus de Dacian Ciolos.

Daca Guvernul Ciolos nu a avut de infruntat nicio motiune simpla la Senat, cabinetele Ponta s-au confruntat, in anii 2014 si 2015, cu cinci motiuni simple la Senat si patru motiuni de cenzura in plenul reunit al Parlamentului, toate avand acelasi deznodamant dupa dezbatere — respingerea.

Din cele 176 de mandate de senator de la inceputul legislaturii, in prezent mai sunt ocupate doar 155. Unii dintre cei care nu si-au incheiat mandatul fie au fost numiti in conducerea unor institutii ale statului, fie sunt cercetati ori condamnati penal, un senator a decedat (Stefan Stoica, decedat 4 februarie 2014), altii au renuntat la viata politica ori au castigat alegerile locale, devenind primari sau consilieri.

Liderul grupului PSD Ilie Sarbu a renuntat in septembrie 2015 la mandat fiind numit in functia de consilier de conturi si vicepresedinte al Autoritatii de Audit din cadrul Curtii de Conturi, iar fostul presedinte al Comisiei juridice Toni Grebla a fost numit in februarie 2014 judecator la CCR, functie din care a demisionat un an mai tarziu. Mihai Razvan Ungureanu a parasit Senatul dupa ce Parlamentul l-a numit director al SIE.

Printre cei al carora mandat a incetat din cauza problemelor cu justitia se numara Dan Voiculescu, Olosz Gergely, Darius Valcov, Antonie Solomon, Sorin Rosca-Stanescu, Doina Tudor, Gabriel Oprea.

Alti senatori pentru care au fost adresate Senatului cereri ale justitiei referitoare la imunitatea parlamentara sunt Varujan Vosganian, Ecaterina Andronescu si Dan Sova, dar acestia si-au incheiat mandatul de senator. De asemenea au iesit din viata politica senatorii Vasile-Cosmin Nicula, Serban Mihailescu, Ionut Elie Zisu.

Unii senatori au renuntat la calitatea de parlamentar in favoarea celei de ales local — Gabriela Firea, primar general al Capitalei, Gabriel Mutu — primarul sectorului 6, Gheorghe Flutur — presedintele Consiliului Judetean Suceava, Alin Tise — presedintele Consiliului Judetean Cluj, Pataki Csaba — presedinte al CJ Satu Mare.

In cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2014, Akos Mora a demisionat aflandu-se in stare de incompatibilitate. In luna mai a anului 2014 au fost organizate alegeri parlamentare partiale, fiind validati in functia de senatori social-democratul Mihnea Costoiu si conservatorii Ilie Nastase si Alfred Laurentiu Mihai. Migratia parlamentara a constituit si in legislatura care se incheie un fenomen care a afectat toate grupurile parlamentare.

Daca structura Senatului a inclus la debutul legislaturii sase grupuri parlamentare PSD, PNL, PDL, PC, PP-DD si UDMR, care s-au pastrat pe parcursul a doua sesiuni, in februarie 2014 grupul PP-DD s-a desfiintat ca urmare a migrarii mai multor senatori catre UNPR.

Grupul UNPR, constituit la inceputul sesiunii februarie-iunie 2016, a fost desfiintat la sfarsitul acesteia, tot ca rezultat al migrarii mai multor senatori, de aceasta data preponderent catre PSD. Grupul senatorilor social-democrati a avut pe parcursul intregii legislaturi cea mai mare pondere.

Incepand din septembrie 2014 grupurile senatoriale ale PNL si PDL s-au unificat, iar grupul conservator a devenit liberal-conservator si ulterior ALDE. In consecinta, structura Senatului la final de mandat a fost alcatuita din patru grupuri parlamentare — PSD, PNL, ALDE si UDMR, carora li se adauga senatorii independenti. Dupa alegerile parlamentare din 11 decembrie, in structura noului Senat, pentru legislatura 2016-2020, cele mai multe mandate au revenit PSD — 67, urmat de PNL cu 30 de mandate, USR—13, UDMR si ALDE cate noua mandate si PMP — opt.

Sursa foto: adevarul