RETROSPECTIVA CAMERA DEPUTATILOR: Numar micsorat de membri, sute de initiative legislative

La Camera Deputatilor s-au inregistrat pe parcursul acestui an 603 proiecte si initiative legislative, dintre care 94 au devenit legi, numarul total al deputatilor s-a micsorat cu 10 iar DNA a adresat 10 cereri de incuviintare a arestarii preventive a unor deputati.

*** In cele doua sesiuni parlamentare din anul 2014, la Camera Deputatilor au fost inregistrate 603 proiecte si initiative legislative. Dintre acestea, doar 94 au parcurs toate etapele legislative in cele doua Camere ale Parlamentului si la promulgare pentru a deveni legi, restul aflandu-se fie la comisii, fie pe ordinea de zi a plenului, fie la Senat in procedura, fie la promulgare, fie contestate la Curtea Constitutionala.

Dintre proiectele inregistrate la Camera, 104 au fost pentru aprobarea unor ordonante ale Guvernului.

Printre cele mai importante legi care au trecut de Camera in acest an se numara proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale, prin care se urmareste ca pana la 31 decembrie 2018 producatorii de gaze naturale sa fie obligati sa incheie tranzactii pe pietele centralizate din tara noastra, in mod transparent si nediscriminatoriu, pentru vanzarea unei cantitati minime de gaze naturale din productia proprie destinata consumului intern.

Un alt proiect de lege important care a fost adoptat de Camera Deputatilor este cel prin care se reduce CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. El a fost promovat prin ordonanta de urgenta a Guvernului.

Un proiect destul de controversat, dar asteptat in domeniu, depus cu mult timp in urma la Parlament, este Codul silvic. Acest proiect se afla pe ordinea de zi a plenului dupa ce a fost pus in dezbatere pentru mai multe luni la Comisia de mediu a Camerei Deputatilor.

Doua proiecte la fel de controversate sunt si cel privind pensiile speciale pentru parlamentari, proiect care se afla la Comisia pentru munca si cel privind amnistia si gratierea, care a fost respins de plenul Camerei Deputatilor.

*** Parlamentarii Opozitiei au fost extrem de activi in ce priveste motiunile simple, initiind si depunand opt la Camera Deputatilor pe durata anului 2014. Toate au fost respinse iar una a fost depusa de doua ori.

In luna februarie, deputati ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal si ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului — Dan Diaconescu au depus motiunea simpla “Imbogatirea baronilor PSD-PNL sau reteta teleinzapezirii marca Ponta”. Semnatarii motiunii au mentionat ca acest document “ii este dedicat” ministrului marilor proiecte, Dan Sova, si “eforturilor sale pentru a cantari cele 2,26 tone de zapada, un efort maret pentru un ministru al marilor proiecte”. Motiunea a fost dezbatuta si respinsa de plen.

In luna martie, la Camera au fost depuse trei motiuni simple, doua au fost dezbatute si respinse si a treia, la prima depunere nu a fost discutata pentru ca nu a intrunit conditiile necesare dezbaterii iar la a doua depunere a fost respinsa.

Motiunea simpla “O reforma a administratiei fara consens nu are succes!”, initiata de deputati ai PDL si PP-DD, nu a putut fi discutata, deoarece cinci dintre initiatori si-au retras semnaturile si nu a mai indeplinit conditiile dezbaterii, adica sa fie semnata de minimum 50 de deputati.

Motiunea simpla “Sectorul energetic ruinat de mafia PSD-ista”, depusa de parlamentari ai PDL si neafiliati, a fost respinsa. Aceeasi soarta au avut-o si motiunea simpla “Guvernul Ponta 3 ameninta viata pacientilor: amana lista medicamentelor compensate”, depusa de deputatii PNL.

Motiunea “O reforma a administratiei fara consens nu are succes!” care nu a fost dezbatuta initial, a fost imbunatatita si depusa din nou. Ea a fost respinsa de plen. 

In luna iulie a fost depusa, dezbatuta si respinsa motiunea simpla “PSD are alergie la justitie”, apartinand deputatilor PDL si PNL.

In septembrie sunt depuse doua motiuni — “Ministerul M.T.O. — Minciuna, Taxare, Oprirea economiei” si “PSD amaneteaza educatia pentru a achizitiona voturi” — initiate de PDL si PNL. Ambele au fost respinse.

In octombrie mai este depusa o motiune simpla, ultima din acest an, “Romanii de pretutindeni, victimele unui actor netalentat si dezinteresat”, initiata de PNL si PDL, respinsa de plenul Camerei Deputatilor.

CITESTE SI: RETROSPECTIVA SENAT: 2014 – un an intre adoptare de proiecte si ridicari de imunitate 

*** In anul 2014 numarul deputatilor s-a redus cu 10, unii dintre acestia pierzandu-si mandatul iar altii dandu-si demisia din Camera. Acestia sunt: Relu Fenechiu (PNL), Mircea Grosaru (grupul minoritatilor), Vasile Bleotu (PSD), Maria Grapini (PC), Gheorghe Coman (PC), Dinu Giurascu (PC), Alin Petrache (PSD), Dan Nica (PSD), Viorel Hrebenciuc (PSD) si George Scutaru (PNL). 

Fostul ministru al Transporturilor si fost deputat liberal Relu Fenechiu si-a pierdut mandatul dupa ce a fost condamnat definitiv pe 30 ianuarie de Inalta Curte de Casatie si Justitie la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul “Transformatorul”.

Vasile Bleotu si-a dat demisia din Parlament din motive personale iar Mircea Grosaru a decedat. Maria Grapini si Dan Nica si-au dat demisia dupa ce au castigat mandate de europarlamentari la alegerile din luna mai.

Gheorghe Coman si-a pierdut mandatul dupa ce a fost condamnat definitiv de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie la un an de inchisoare cu executare, intr-un dosar in care este acuzat de folosirea influentei de catre un om politic pentru a obtine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Alin Petrache si-a prezentat demisia in plenul Camerei Deputatilor pentru ca a fost ales in functia de presedinte al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman. Dinu C. Giurescu a optat pentru functia de vicepresedinte al Academiei Romane si si-a dat demisia din Camera Deputatilor.

Viorel Hrebenciuc si-a dat demisia dupa ce DNA a cerut arestarea sa preventiva in cazul retrocedarilor de paduri.

Anul 2014 i-a facut pe 10 dintre deputati sa se confrunte cu DNA, care a cerut Camerei Deputatilor incuviintarea arestarii lor preventive sau perchezitii la domiciliu. Este cazul deputatilor Viorel Hrebenciuc (PSD), Ioan Adam (PSD), Gheorghe Coman (PC), Marko Attila (UDMR), Catalin Teodorescu (PDL), Titi Holban (UNPR), Vlad Cosma (PSD), Ion Dinita (PC), Florin Popescu (neafiliat), Mircea Rosca (PNL).

Deputatii au votat impotriva incuviintarii arestari preventive pentru Vlad Cozma, Florin Popescu si Titi Holban. In cazul deputatilor Ion Dinita, Marko Attila, Catalin Teodorescu, Mircea Rosca, Gheorghe Coman si Ioan Adam plenul a decis ridicarea imunitatii parlamentare. Viorel Hrebenciuc si-a dat demisia inainte de a fi dezbatuta si votata cererea DNA de incuviintare a arestarii preventive.

*** In ceea ce priveste compozitia grupurilor parlamentare, pe parcursul acestui an s-a schimbat si, odata cu ea, si componentele partidelor din opozitie.

Grupurile parlamentare s-au repozitionat in mai multe randuri. Cand s-a dizolvat USL, Opozitia s-a impartit in doua, PNL pe de-o parte, PDL si PP-DD pe de alta parte, fiecare dintre ele avand actiuni diferite. Dupa o perioada de timp, PDL s-a unit cu PNL, facand front comun. Cele doua partide s-au contopit in unul singur, “marele PNL”, iar din luna februarie a anului 2015 vor avea un singur grup parlamentar, numit PNL.

Grupul PP-DD a cunoscut si el o serie de schimbari, situatia lui fiind usor incerta. Tot in februarie, Comisia juridica va decide soarta acestui grup. El a fost la un moment dat in situatia de a fi desfiintat, dupa ce, in urma excluderii a sase dintre deputatii PP-DD de propriul partid, au ramas doar opt deputati in grup. Potrivit regulamentului Camerei Deputatilor, pentru a alcatui un grup parlamentar este nevoie de cel putin 10 deputati ai aceluiasi partid. In acest moment, Grupul parlamentar al PP-DD figureaza pe site-ul Camerei ca numarand 13 membri, dar aici figureaza si unii dintre deputatii deja exclusi din partid.

Grupul PSD numara la finalul anului 187 de membri. El a pierdut pe parcursul anului patru membri si a castigat de la alte partide 23 de membri.

Grupul PNL are 72 de membri. Aici au venit doar doi deputati din alte partide si au plecat 29, multi dintre ei migrand catre gruparea alcatuita de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, PLR.

Grupul PDL a pierdut 13 membri, multi dintre ei plecand la PMP, si a castigat trei.

UDMR a ramas cu acelasi numar de membri de la inceperea mandatului — 18—, nimeni nu a plecat, nimeni nu a venit.

In Grupul minoritatilor nationale au ramas 17 membri din 18 dupa moartea deputatului Mircea Grosaru.

Grupul parlamentar al PC s-a transformat in grupul PC-PLR, dupa ce i s-au alaturat deputatii care au plecat de la PNL pentru a alcatui PLR. Acest grup are in total 35 de membri.

*** Activitati comune ale Senatului si Camerei Deputatilor

Plenul Parlamentului a respins in septembrie, cu 154 voturi pentru, 12 impotriva si doua anulate, motiunea de cenzura “Victor Ponta pune in pericol statul de drept. Opriti fraudarea alegerilor de catre PSD”.

Votul a fost secret cu bile iar pentru adoptare era nevoie de votul a jumatate plus unu din totalul parlamentarilor, adica de 288 de voturi pentru. Parlamentarii din arcul guvernamental nu au votat la motiunea de cenzura, dar au fost prezenti in sala pentru a asigura cvorumul de sedinta.

“Motiunea de cenzura este un instrument democratic, extrem de important, dar atat timp cat este utilizat cu buna credinta si in scopul pentru care legiuitorul l-a introdus in Constitutie. Am remarcat, fara niciun fel de suparare, ca PDL foloseste acest instrument constitutional — motiunea de cenzura — in campaniile electorale”, spunea, la acea data, premierul Victor Ponta. 

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a afirmat ca parlamentarii grupurilor liberal-conservatoare din Parlament contribuie la stabilitatea Guvernului si nu se alatura demersului initiatorilor motiunii de cenzura.

Deputatul UDMR Laszlo Borbely a declarat la randul sau ca motiunea de cenzura este “un fel de joc de glezna” inaintea alegerilor prezidentiale si ca parlamentarii Uniunii nu pot sustine un asemenea demers.

Presedintele PDL, Vasile Blaga, a criticat ordonanta privind migratia alesilor locali, afirmand ca “toate actiunile Guvernului Ponta din ultimele luni demonstreaza ca se pregateste o fraudare masiva a alegerilor”.

*** Aceasta sesiune ordinara s-a incheiat cu dezbaterea proiectului de buget. Proiectul legii bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale pe 2015 au fost aprobate pe 22 decembrie de plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului.

Parlamentarii au votat bugetul de stat cu 339 voturi pentru si 141 impotriva iar pe cel al asigurarilor sociale de stat, cu 329 voturi pentru si 148 impotriva.

Sursa foto si text: Agerpres