RETROSPECTIVA GUVERN 2014. Formula Executivului a suferit modificari masive

Formula guvernamentala a suferit modificari semnificative in 2014, Victor Ponta schimband, in mai multe randuri, garnitura de ministri. Guvernele conduse de Victor Ponta au reusit pastrarea sprijinului unei majoritati parlamentare consistente. Executivul s-a confruntat din partea opozitiei parlamentare cu doua motiuni de cenzura si noua motiuni simple, toate respinse.

*** Schimbari la nivelul componentei si structurii Guvernului

2014 incepe cu un Guvern USL din care fac parte PSD-PNL-PC-UNPR. In februarie, PNL paraseste guvernarea si este rapid inlocuit cu UDMR.

Reprezentantii Uniunii primesc o pozitie de vicepremier si ministerele Culturii si Mediului. In postul de vicepremier si ministru al Culturii este desemnat Kelemen Hunor. La Mediu vine Attila Korodi.

In structura noului Guvern, votat de Parlament, exista patru functii de vicepremier: Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Gabriel Oprea si Kelemen Hunor.

Noul Cabinet este alcatuit din: Liviu Dragnea, vicepremier, ministrul Dezvoltarii Regionale, Gabriel Oprea, vicepremier, ministrul Afacerilor Interne, Daniel Constantin, vicepremier, ministrul Agriculturii, Kelemen Hunor, vicepremier, ministrul Culturii, Robert Cazanciuc, ministru al Justitiei, Titus Corlatean, ministru al Afacerilor Externe, Mircea Dusa, ministru al Apararii Nationale, Rovana Plumb, ministru al Muncii si Familiei, Attila Korodi, ministru al Mediului si Schimbarilor Climatice, Nicolae Banicioiu, ministru al Sanatatii, Gabriela Szabo, ministru al Tineretului si Sportului, Remus Pricopie, ministru al Educatiei Nationale, Constantin Nita, ministru al Economiei, Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene, Ioana Petrescu, ministru al Finantelor Publice, Alexandru Razvan Cotovelea, ministrul pentru Societatea Informationala, Dan Sova, ministru al Transporturilor, Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget, Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Invatamantul Superior, Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism, Eugen Nicolicea, ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Razvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie, Doina Pana, ministru delegat pentru Apa si Paduri, Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru Romanii de Pretutindeni.

In iunie are loc prima schimbare in Executiv: Dan Sova demisioneaza din functia de ministru al Transporturilor, pe motiv ca doreste sa se implice mai mult in activitatea de partid. El este inlocuit de Ioan Rus.

In august, Darius Valcov este numit ministru delegat pentru Buget in locul lui Liviu Voinea, plecat la BNR. Asta dupa ce o alta propunere de ministru la Buget — Claudiu Manda — este respinsa de presedintele Traian Basescu.

Tot in august, Kelemen Hunor demisioneaza si el din pozitia de vicepremier si ministru al Culturii, iar numirea unui inlocuitor se amana, mai ales ca Traian Basescu o respinge pe Rozalia Biro, propunerea UDMR pentru acest minister. Abia in octombrie, premierul Victor Ponta preia interimatul la minister.

Pe 10 noiembrie, in contextul deficientelor in organizarea primului tur al alegerilor prezidentiale in strainatate, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, demisioneaza din functie. In aceeasi zi, Ponta il propune ministru de Externe pe Teodor Melescanu. Acesta demisioneaza dupa cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 16 noiembrie.

Premierul il desemneaza in locul sau pe ambasadorul Romaniei la UE Mihnea Motoc. Presedintele Traian Basescu atrage insa atentia ca Motoc trebuie mai intai sa fie revocat din functia de ambasador pentru a nu exista o situatie de incompatibilitate.

In cele din urma, Ponta face o noua propunere la MAE, pe Bogdan Aurescu. Acesta este investit ministru odata cu vicepremierul din partea UDMR si ministrul Culturii Hegedus Csilla.

La o saptamana dupa alegerile prezidentiale, UDMR decide sa paraseasca guvernarea, asa ca premierul este obligat sa se prezinte din nou in fata Parlamentului cu un nou Guvern — Ponta IV — in care este cooptat si Partidul Liberal Reformator al lui Calin Popescu-Tariceanu.

CITESTE SI: RETROSPECTIVA CAMERA DEPUTATILOR: Numar micsorat de membri, sute de initiative legislative

Guvernul restructurat in decembrie are un singur post de vicepremier ocupat de Gabriel Oprea. Isi pierd asadar portofoliile de vicepremieri Liviu Dragnea si Daniel Constantin.

Guvernul Ponta IV are in componenta sa urmatorii ministri: Liviu Dragnea (Dezvoltare Regionala), Gabriel Oprea (Interne), Daniel Constantin (Agricultura), Rovana Plumb (Munca), Nicolae Banicioiu (Sanatate), Mihai Tudose (Economie), Darius Valcov (Finante), Robert Cazanciuc (Justitie), Eugen Teodorovici (Fonduri Europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionut Vulpescu (Cultura), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Dusa (Aparare), Gabriela Szabo (Sport si Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicatii), Angel Tilvar (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relatia cu Parlamentul), Sorin Cimpeanu (Educatie), Andrei Gerea (Energie si IMM), Gratiela Gavrilescu (Mediu), Liviu Pop (ministru delegat pentru Dialog Social).

*** Relatia Guvern — Parlament si opozitia parlamentara

In 2014 Guvernul condus de Victor Ponta (Ponta III) a reusit pastrarea sprijinului unei majoritati parlamentare consistente. Executivul s-a confruntat, totodata, din partea opozitiei parlamentare cu doua motiuni de cenzura si noua motiuni simple, toate respinse.

Premierul a participat, totodata, la solicitarea deputatilor opozitiei, la dezbateri pe teme economice sau privind votul din diaspora.

La momentul premergator acordarii votului de incredere pentru Guvernul Ponta IV, seful Executivului a prezentat in plenul reunit al celor doua Camere ale Legislativului un pachet de proiecte aferente perioadei 2015 — 2016.

* Motiuni de cenzura

La 13 mai, liberalii au depus motiunea de cenzura intitulata “Opriti Guvernul Ponta 3 — Guvernul coruptiei, demagogiei si minciunii”, semnata de 225 de parlamentari.

Potrivit textului motiunii, Executivul condus de Victor Ponta duce Romania in orizontul “intunecat si corupt” din perioada 2001 — 2004, dar si in perioada de dinainte de 1989, cand partidul unic acaparase intreaga tara.

Pe 27 mai, motiunea de cenzura a fost respinsa de plenul Parlamentului, cu 176 voturi pentru si 19 impotriva. Au fost prezenti 326 de deputati si senatori, dintre care au votat 196. Un vot a fost anulat.

La sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor, premierul Victor Ponta a spus ca motiunea de cenzura initiata de PNL impotriva Guvernului a fost introdusa din motive electorale.

Fostul presedinte al PNL Crin Antonescu l-a acuzat pe premier de comportament nedemocratic fata de demersul motiunii de cenzura, in conditiile in care acesta a venit la microfon si, in loc de discurs, a rostit doar o singura fraza, conform careia motiunea este un element de campanie electorala.

La 12 septembrie, Alianta Crestin Liberala (PNL-PDL) a depus motiunea de cenzura “Victor Ponta pune in pericol statul de drept! Opriti fraudarea alegerilor de catre PSD!”, liberalii si democrat-liberalii, in numar de 171, acuzand in text faptul ca in ultimele luni in Romania “asaltul asupra democratiei si asupra statului de drept a atins cote alarmante”, artizanul acestor “actiuni destabilizatoare” fiind Guvernul condus de Victor Ponta.

Motiunea de cenzura a vizat OUG 45/2014 privind modificarea si completarea Legii pentru alegerea presedintelui Romaniei si OUG 55/2014 privind migratia alesilor locali.

“Motiunea de cenzura este un instrument democratic, extrem de important, dar atat timp cat este utilizat cu buna credinta si in scopul pentru care legiuitorul l-a introdus in Constitutie. Am remarcat, fara niciun fel de suparare, ca PDL foloseste acest instrument constitutional — motiunea de cenzura — in campaniile electorale”, spunea, la acea data, premierul Victor Ponta.

La 22 septembrie, motiunea de cenzura a fost respinsa de plenul Parlamentului cu 154 voturi pentru, 12 impotriva si doua anulate.

* Relatia Guvern-Parlament

—Guvernul Ponta III si-a angajat in luna martie raspunderea in plenul comun al Camerei Deputatilor si Senatului pentru programul de actiuni pe urmatorii doi ani si jumatate.

Premierul Victor Ponta a precizat in fata parlamentarilor ca noul Guvern va respecta principiile care au stat la baza bugetului votat in decembrie 2013.

“Cota unica de 16% ramane in vigoare, iar ca prioritati — reducerea contributiilor de asigurari sociale si scutirea de impozit a profitului reinvestit”, a declarat Ponta.

—La finele lunii martie premierul Victor Ponta a participat la dezbaterea pe teme economice solicitata de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor. Dezbaterea a vizat neimpozitarea profitului reinvestit si reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.

Premierul a declarat ca reducerea contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale la angajator si scutirea de impozit a profitului reinvestit sunt proiecte “posibile” si “rezonabile”. Ulterior dezbaterii, grupul deputatilor PNL a depus la Biroul permanent textul Declaratiei privind sustinerea masurilor de relaxare fiscala si de stimulare economica, pentru a-si urma procedurile parlamentare de dezbatere si adoptare.

Seful Executivului a participat, la finele lunii noiembrie, in Camera Deputatilor, la o dezbatere privind votul prin corespondenta, la solicitarea deputatilor opozitiei.

Deputatul liberal Ludovic Orban a solicitat demisia lui Victor Ponta, afirmand ca a incalcat dreptul la vot al romanilor din diaspora la alegerile prezidentiale, si a cerut Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu trateze ancheta in aceasta cauza “ca pe una oarecare”.

“Alegerile din 2 si 16 noiembrie au aratat foarte clar ca prevederile din Legea 370/2004 care reglementeaza organizarea votului in tara si in diaspora sunt depasite de realitatile demografice si de tendintele de libera circulatie, in special in spatiul Uniunii Europene. (…) Este foarte clar ca Legea 370 trebuie modificata si dvs., reprezentantii Parlamentului Romaniei, sunteti cei indrituiti prin Constitutie sa faceti acest lucru”, a spus atunci premierul.

CITESTE SI: RETROSPECTIVA SENAT: 2014 – un an intre adoptare de proiecte si ridicari de imunitate 

Ponta a propus Parlamentului modificarea legislatiei pentru a introduce fie votul prin corespondenta, fie votul electronic, sustinand ca aceasta este solutia cea mai buna pentru ca toti romanii din diaspora sa poata vota.

Premierul a mai propus Legislativului sa dea unei autoritati aflate in subordinea sa, asa cum este Autoritatea Electorala Permanenta, toate atributiile legale pentru organizarea votului.

Ponta a solicitat in luna decembrie senatorilor si deputatilor, inainte de acordarea votului de incredere pentru Guvernul Ponta IV, sa identifice in continuare cai de imbunatatire a colaborarii intre Guvern si Parlament, apreciind ca o mai buna prezenta in Legislativ este necesara, nu doar la invitatii sau la motiunile de cenzura — “armele” constitutionale ale opozitiei.

El a propus Parlamentului si o agenda de actiuni prioritare pentru 2015 — 2016. Printre prioritatile enumerate pentru care Guvernul a cerut sprijinul si increderea Parlamentului se afla masuri de continuare a cresterii economice, mentinerea in buget a masurilor care fac ca mediul de afaceri sa fie stabil si predictibil, reforma fiscala.

Seful Executivului a solicitat, totodata, Parlamentului, sprijinul in vederea promovarii proiectelor de descentralizare si de dezvoltare regionala, astfel incat sa fie diminuate decalajele existente intre diferitele regiuni si judete ale tarii. In ceea ce priveste Justitia, Ponta a precizat ca a fost aprobata strategia de investitii in infrastructura din acest domeniu.

Prim-ministrul a tinut sa precizeze ca Guvernul cere sprijin Parlamentului si pentru continuarea eforturilor privind o capacitate crescuta de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune.

Acesta a adaugat ca in domeniul energiei Romania a facut pasi importanti care trebuie continuati pentru a obtine “un obiectiv strategic — independenta noastra energetica intr-un context economic, politic, regional extrem de complicat si extrem de periculos pentru dezvoltarea si independenta noastra, inclusiv politica, in viitor”.

Guvernul va continua politicile europene si regionale considerate in ultimii ani esentiale pentru dezvoltarea Romaniei, a mai declarat premierul, in plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.

Nu in ultimul rand, premierul a avertizat parlamentarii ca anul 2015 va aduce cu sine “o reforma radicala a sistemului politic”.

“Este evident ca dvs., Parlamentul, partidele politice veti trece, in 2015, printr-o reforma radicala a sistemului politic privind Parlamentul, privind Constitutia, autoritatile locale si partidele”, a afirmat Ponta.

Plenul comun al Camerei Deputatilor si Senatului a validat pe 16 decembrie noua formula guvernamentala propusa de premierul Victor Ponta cu 377 de voturi pentru si 134 impotriva.

*** Agenda externa a Guvernului in 2014

Premierul Victor Ponta a consolidat la nivel guvernamental in 2014 in special relatia cu Republica Moldova, efectuand numeroase vizite peste Prut.

De asemenea, a continuat dialogul romano-chinez, marcat la finalul lunii august de o vizita oficiala la Beijing.

Nici partenerii americani nu au fost neglijati. Premierul a participat la New York la Adunarea Generala ONU in septembrie si a avut o intrevedere cu adjunctul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland.

Pe linia intaririi relatiilor cu Republica Moldova, in februarie 2014, Ponta s-a aflat intr-o vizita de lucru la Chisinau, unde a avut intalniri cu presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leanca, cu presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, si a participat la deschiderea Forumului Moldo-Roman “Promovarea participarii comune la Programele Europene in domeniul stiintei si educatiei”.

In luna martie, in drum spre Georgia, unde a efectuat o vizita oficiala, premierul roman a facut o escala la Chisinau pentru o intrevedere cu omologul sau moldovean, Iurie Leanca.

CITESTE SI: Presedintele Iohannis a promulgat legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale 

In 27 august, cu prilejul aniversarii Zilei Independentei Republicii Moldova, Ponta a mers din nou la Chisinau. De asemenea, premierul a participat, alaturi de omologul sau moldovean Iurie Leanca, la inaugurarea gazoductului Iasi-Ungheni, la depunerea de flori la monumentul lui Stefan cel Mare si la donarea de carti in limba romana Bibliotecii Municipale din Chisinau. Cu acest prilej, Ponta a inaugurat si o gradinita construita cu fonduri romanesti, dar si serviciul SMURD Moldova.

Agenda externa a premierului a cuprins si vizita oficiala la Roma, in februarie, unde s-a intalnit cu prim-ministrul italian Matteo Renzi, si cu papa Francisc.

Premierul a onorat in 2014 doua invitatii din partea presedintelui francez Francois Hollande la reuniuni informale ale premierilor social-democrati din UE.

Pe 21 iunie, Ponta a participat, la Paris, la reuniunea informala a sefilor de guverne social-democrate din mai multe state ale UE. O intalnire similara a avut loc si in 30 august, pe agenda discutiilor aflandu-se coordonarea pozitiilor privind procesul de desemnare a conducerii institutiilor europene, precum si un schimb de opinii privind evolutiile din vecinatatea estica, cu accent pe situatia din Ucraina.

Situatia din Ucraina a fost abordata intr-o vizita la Kiev, in octombrie, calificata de seful Guvernului drept “istorica”.

“Romania sustine cat mai curand ridicarea regimului de vize pentru Ucraina, asa cum s-a reusit pentru Moldova. (…) Cred ca aceasta decizie trebuie luata la nivelul UE pentru cetatenii ucraineni”, a afirmat Ponta, intr-o conferinta de presa comuna cu omologul sau Arseni Iateniuk si cu premierul moldovean Iurie Leanca.

Un punct important al vizitei a fost si semnarea acordului privind micul trafic la frontiera intre Romania si Ucraina.

La finalul lunii august, Victor Ponta a mers in China, la invitatia prim-ministrului Consiliului de Stat al R.P.Chineze, Li Keqiang, insotit de o delegatie guvernamentala din au facut parte ministrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus si Constantin Nita.

Vizita in China a fost urmata la scurt timp de un mini turneu in Statele Unite ale Americii. Pe 25 septembrie, premierul Ponta a declarat, de la tribuna Adunarii Generale a Natiunilor Unite, ca Romania respinge orice forma de presiune externa asupra altor state din Europa de Est, in contextul crizei din Ucraina, si a dat asigurari ca tara noastra sprijina “cu fermitate” integritatea si suveranitatea Ucrainei.

Cu o zi inainte, Ponta avusese o intalnire la New York, cu Victoria Nuland, adjunct al Secretarului de Stat al SUA, context in care cei doi au abordat tema consolidarii Parteneriatului Strategic dintre cele doua tari.

In 26 septembrie, Ponta s-a aflat la Houston, unde a participat la forumul “Romania, poarta catre un sector energetic sigur si diversificat”.

Premierul s-a intalnit cu reprezentantii marilor companii americane de energie Exxon si Halliburton, dar si cu alte firme medii si mici din domeniul energetic si a vizitat centrul tehnologic al Exxon Mobil.

O alta vizita importanta in plan extern a fost cea in Israel, din luna iunie. Vizita, care a cuprins o sedinta comuna a celor doua guverne la Ierusalim, s-a concretizat prin semnarea a 14 acorduri de colaborare. Totodata, Ponta s-a declarat “onorat” si “profund impresionat” dupa vizita la Muzeul Holocaustului Yad Vashem.

*** Indicatorii economici ai anului 2014

Rezultatele economice de la finele trimestrului al treilea argumenteaza, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, posibilitatea realizarii unei cresteri economice finale in 2014 de 2,6%. Cresterea economica in primele noua luni din 2014 a fost de 3,1% pe serie ajustata sezonier, potrivit INS.

Romania a avut cea mai mare rata de crestere din Uniunea Europeana in trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, potrivit Eurostat.

Datorita unei cresteri economice trimestriale de 1,8%, Romania a fost lider in UE, urmata de Polonia (0,9%), Marea Britanie, Slovenia si Grecia (toate cu un avans de 0,7%).

Productia industriala a crescut cu 8% in primele 10 luni ale lui 2014, fata de aceeasi perioada din anul trecut.

Bulgaria, Romania si Suedia au fost singurele state din Uniunea Europeana care au inregistrat in luna octombrie o crestere a preturilor productiei industriale, comparativ cu perioada similara din 2013, in conditiile in care indicatorul a scazut cu 1,3% in zona euro si cu 1,5% in UE, potrivit datelor Eurostat.

Singurele cresteri de preturi la productia industriala au fost inregistrate in Bulgaria (0,8%), Romania (0,5%) si Suedia (0,1%), conform Eurostat.

Exporturile au crescut cu 6,8% in primele 10 luni din 2014, atingand nivelul de 44 de miliarde de euro, raportat la aceeasi perioada din anul precedent, potrivit INS. Astfel, din datele INS reiese ca in lunile septembrie si octombrie s-au inregistrat exporturi record de peste 4,9 miliarde euro.

Romania a exportat, in primele noua luni din acest an, produse agroalimentare de aproape 4 miliarde de euro, in timp ce excedentul comercial a depasit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Si in 2014 inflatia s-a mentinut la un nivel redus, prognoza autoritatilor aratand ca la sfarsitul anului 2014 se asteapta ca rata inflatiei sa ajunga la circa 1,6%.

Potrivit datelor prezentate de autoritatile guvernamentale, la data de 5 decembrie, rata de absorbtie a fondurilor europene era de 44,68%, sumele rambursate apropiindu-se de 8,6 miliarde de euro.

In luna aprilie, Romania a emis obligatiuni in euro pe piata externa de capital la cea mai scazuta dobanda obtinuta vreodata dupa 1989, completand cu opt luni in avans necesarul de finantare externa pentru anul 2014. Ministerul Finantelor s-a imprumutat cu 1,25 de miliarde de euro de pe pietele externe, pe o perioada de 10 ani, la o dobanda minima de 3,7% pe an.

Deficitul contului curent al balantei de plati a scazut cu 61%, pana la 263 de milioane de euro, in perioada ianuarie — octombrie 2014, comparativ cu 675 de milioane de euro in aceeasi perioada a anului 2013, pe fondul majorarii excedentului inregistrat de balanta serviciilor, cu 886 de milioane de euro, si al reducerii deficitului balantei bunurilor, cu 108 milioane de euro, potrivit datelor anuntate de BNR.

In privinta rezultatelor inregistrate pe zona de politica bugetara, cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 175,6 miliarde lei, au crescut in termeni nominali, cu 0,7% fata de aceeasi perioada din anul 2013. Salariul minim a inregistrat o crestere cu 12,5%, numarul beneficiarilor fiind de un milion, iar venitul minim a crescut cu 4,5%.

Pensiile au inregistrat o crestere, prin indexare cu 3,75%, beneficiare fiind 5,4 milioane de persoane.

Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF in perioada ianuarie — octombrie 2014 au depasit cu 5,7% nivelul veniturilor realizate in perioada similara a anului trecut.

Rata somajului in trimestrul al treilea din 2014 a fost de 6,5%, in scadere fata de trimestrul anterior cand s-a inregistrat un procent de 6,7%, conform INS.

Potrivit statisticii, in intervalul iulie-septembrie 2014, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 62,6% (+1,4 puncte procentuale fata de trimestrul anterior), in timp ce rata de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 67,2%, la o distanta de 2,8 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 25%. La nivelul perioadei analizate, populatia activa a Romaniei era de 9,437 milioane de persoane, din care 8,822 milioane de persoane erau ocupate si 615.000 erau someri.

*** Masuri fiscal-bugetare si rectificari ale bugetului de stat

In 2014, Executivul a operat trei rectificari bugetare, in loc de doua cate se fac in mod obisnuit.

* In iulie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetara in urma careia Ministerul Sanatatii a primit 500 de milioane de lei, iar CNAS 165 de milioane lei. De asemenea, 170 de milioane de lei s-au indreptat catre Ministerul Educatiei si 200 de milioane la Ministerul de Interne si Autoritatea Electorala Permanenta, banii suplimentari fiind destinati organizarii alegerilor.

Premierul a explicat ca este vorba despre o rectificare pozitiva si ca la buget sunt incasari suplimentare.

* O a doua rectificare bugetara are loc in septembrie, iar prim-ministrul sustine ca, pentru prima data in ultimii ani, incasarile la buget depasesc estimarile. 

“In luna septembrie, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Ministerul Finantelor avem confirmarea ca au fost depasite estimarile de incasari — 101,35%—, reprezentand un trend al ultimelor luni. Pentru prima data dupa foarte mult timp, avem pe primele noua luni incasari bugetare care depasesc previziunile pe baza carora s-a construit bugetul de stat”, a explicat Ponta.

Premierul a adaugat ca, prin rectificare, Guvernul a asigurat resursele necesare pentru a acoperi pierderea de 830 de milioane de lei rezultata din reducerea CAS pana la sfarsitul anului, dar si pentru a plati toate obligatiile statului legate de pensii si salarii.

De asemenea, Ponta a mai anuntat ca “toate ministerele si institutiile publice care aveau acel blocaj de 10% care se introduce in mod preventiv in cazul nerealizarii veniturilor” au toate sumele deblocate in urma rectificarii bugetului.

* In decembrie, Executivul opereaza a treia rectificare bugetara, despre care Opozitia spune ca este “ilegala si netransparenta”.

In schimb, premierul afirma ca este “o rectificare pozitiva in sensul in care, dupa 11 luni, deficitul bugetului este de 0,2% din PIB, nu de 2,2 cat era negociat prin Tratatul Fiscal si prin acordurile cu FMI si Comisia Europeana. ”Avem fonduri europene in plus fata de 2013 (in final vor fi 3,4 miliarde de euro), 12 miliarde de lei incasari suplimentare la buget fata de anul 2013 si cresterea economica pe care o stiti foarte bine”, spunea prim-ministrul.

Ponta a explicat ca, prin rectificare, se vor plati titlurile executorii obtinute in instanta de bugetari, dar si arieratele la firmele private si a adaugat ca decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetara are acordul Comisiei Europene si al Fondului Monetar International.

In ceea ce priveste taxele, Guvernul introduce in aprilie 2014 acciza suplimentara de 7 eurocenti pe litrul de carburant, dar si taxa pe constructii speciale de 1,5%.

In mai, Executivul a aprobat mai multe acte normative prin care sunt eliminate sau comasate 92 de taxe si tarife nefiscale.

In iunie, Guvernul a aprobat schema fiscala menita sa ajute persoanele care intampina dificultati la plata ratelor la banci, cunoscuta sub numele de “Electorata”.

In iulie, Executivul a modificat Legea ANL prin care tinerii pot cumpara case si in rate sau cu credit garantat de stat.

In august, Guvernul a aprobat doua proiecte de lege referitoare la amnistia fiscala pentru mame si pensionari. Totodata s-au alocat peste 25 de milioane de lei pentru 11 localitati aflate in insolventa, in executare silita sau in imposibilitate de plata.

Luna septembrie aduce amanarea calendarului de liberalizare a pretului gazelor cu doi ani si jumatate.

De la 1 octombrie intra in vigoare masura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajator. Guvernul aproba de asemenea programul ”Prima masina” si suplimenteaza plafonul la programul ”Prima Casa”.

In decembrie, Executivul reuseste sa aprobe proiectul de buget pe 2015, dupa discutii cu delegatia FMI aflata la Bucuresti in perioada 2-10 decembrie.

”Datele principale pe care se construieste bugetul se refera la un deficit de 1,83% din PIB. Este un deficit care, pe de o parte, raspunde dorintei de a arata rigurozitate bugetara si capacitate de atingere a obiectivelor noastre asumate prin Tratatul fiscal (…), pe de alta parte, insa, nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli, si in special aici vorbim si de drepturi salariale, drepturi sociale si proiecte de investitii fie cele finantate din fonduri europene, fie cele din bugetul de stat. Vom avea un buget in suma totala de 238 de miliarde de lei — din care 225 sunt venituri si 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. S-a luat in considerare si s-a acceptat de catre partenerii nostri internationali estimarea unei cresteri economice egale cu cea din 2014 de 2,5% din PIB”, anunta Ponta.

Bugetul a fost aprobat de Parlament si contestat de opozitie la CCR. Curtea Constitutionala a respins insa sesizarea liberalilor. Ulterior, bugetul a fost promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial.

Sursa foto: gov.ro