RETROSPECTIVA SENAT: 2014 – un an intre adoptare de proiecte si ridicari de imunitate

RETROSPECTIVA SENAT. Cel de-al doilea an de activitate parlamentara din cea de-a saptea legislatura a Senatului dupa 1989, a doua in care parlamentarii au fost alesi pe sistem uninominal, a debutat sub conducerea lui Crin Antonescu, fost presedinte al PNL, si se incheie sub mandatul senatorului independent Calin Popescu-Tariceanu, care in data de 10 martie a fost ales in aceasta functie cu sprijinul grupurilor PSD-UNPR, PC si UDMR.

Daca la inceputul legislaturii 2012-2016 au depus juramantul 176 de senatori, numarul acestora a scazut, pana la finalul celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2014, la 168 de senatori.

RETROSPECTIVA SENAT. Astfel, anul legislativ 2014 a inceput cu un numar de 172 de senatori ca urmare a vacantarii, in 2013, a posturilor care au apartinut lui Dan Voiculescu (PC) — colegiul senatorial 8 Bucuresti, circumscriptia electorala 42, Olosz Gergely (UDMR) — colegiul uninominal 15 Covasna, dar si prin constatarea incetarii mandatului senatorului PP-DD Antonie Solomon — colegiul 1, circumscriptia nr. 17 Dolj, care a fost condamnat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si a mandatului lui Toni Grebla (PSD) — colegiul nr. 2 din Gorj, care a fost desemnat judecator al Curtii Constitutionale.

Ulterior, un alt mandat a fost declarat vacant ca urmare a decesului parlamentarului de Ialomita Stefan Stoica (colegiul uninominal 1, circumscriptia nr. 23 Ialomita), in data de 4 februarie.

In luna mai a anului 2014 au fost organizate alegeri parlamentare partiale, fiind validati in functia de senatori social-democratul Mihnea Costoiu (ales in fostul colegiu al lui Toni Grebla — colegiul nr. 2 din Gorj), conservatorul Ilie Nastase (ales in fostul colegiu al lui Dan Voiculescu — colegiul nr.8 Bucuresti) si conservatorul Alfred Laurentiu Mihai (ales in colegiul uninominal 7, circumscriptia nr. 42 Bucuresti).

RETROSPECTIVA SENAT. In cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2014, Senatul a mai vacantat si mandatele senatorilor Vasile-Cosmin Nicula (ales in circumscriptia electorala nr. 22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.1), Sorin Rosca-Stanescu (circumscriptia electorala nr. 16 Dambovita, colegiul uninominal nr. 2), care a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul Rompetrol, si Akos Mora (ales in colegiul uninominal 3 din circumscriptia electorala nr.28 Mures), care a demisionat aflandu-se in stare de incompatibilitate.

*** Anul 2014 a adus schimbari si in ceea ce priveste algoritmul politic din Senat, atat ca urmare a desfiintarii grupului PP-DD, cat si prin constituirea grupului Liberal Conservator.

Astfel, in grupul Liberal Conservator condus de senatorul PC Dumitru Pelican, a fost completata lista celor noua senatori PC cu independentii Calin Popescu-Tariceanu, Sorin Iliesiu, Daniel Barbu, Liviu Pasca, Petru Ehegartner, Nicolae Nasta, grupul ajungand sa insumeze 15 membri.

Grupul senatorilor PNL, condus de Puiu Hasotti, a ajuns sa fie constituit din 39 de senatori, in timp ce in grupurile senatoriale ale PDL si UDMR, conduse de Dumitru Oprea, respectiv Marko Bela, nu s-au inregistrat modificari ale componentei fata de situatia rezultata la finele anului 2013. Astfel, grupul PDL din Senat este constituit tot din 20 de membri, iar cel al UDMR din opt senatori.

In concluzie, in prezent, grupul PSD, condus de Ilie Sarbu, in care activeaza si senatorii UNPR, este constituit din 80 de membri dupa ce senatorii Marin Burlea (ex-PNL), Teiu Paunescu si Mihai Rogojan (independenti) s-au declarat, in 18 noiembrie, senatori UNPR.

RETROSPECTIVA SENAT. Membrilor celor cinci grupuri parlamentare li se adauga si cei sase senatori care au optat sa isi desfasoare activitatea ca parlamentari fara apartenenta la grupuri. Este vorba despre Ionel Agrigoroaei (PP-DD), Ioan Iovescu (PP-DD), Corneliu Popescu (PP-DD) si independentii Ioan Ghise, Valer Marian si Andrei Volosevici. 

*** O situatie aparte in Senat a fost cea din 19 noiembrie, cand plenul Camerei Superioare a Parlamentului a avizat favorabil ridicarea imunitatii in cazul fostilor ministri Ecaterina Andronescu (PSD) si Serban Mihailescu (UNPR), cercetati in dosarul licentelor IT.

Faptele pentru care este vizata Ecaterina Andronescu se refera la abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, in perioada in care avea calitatea de ministru.

Fostul ministru Serban Mihailescu este cercetat pentru savarsirea infractiunilor de instigare la abuz in serviciu, trafic de influenta si spalare de bani in dosarul Microsoft.

*** O singura motiune simpla a fost initiata la Senat de catre PNL si PDL intitulata “Guvernul Ponta este incapabil sa scrie dupa dictare”.

RETROSPECTIVA SENAT. Motiunea simpla prin care Opozitia solicita demisia ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, si soma Executivul sa prezinte Comisiei Europene un proiect “serios” de Acord de Parteneriat privind fondurile europene pentru perioada 2014-2020 a fost respinsa de Senat, la finalul lunii iunie, 80 de senatori pronuntandu-se impotriva acestui demers, 48 pentru, fiind si doua abtineri.

*** In plan legislativ, in domeniul Economic-fiscal, Senatul a adoptat, in acest an, in calitate de prima Camera sesizata, proiectul de reducere a CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator, precum si trei proiecte de amnistie fiscala.

Este vorba despre legea privind exonerarea de la plata unor sume de catre cadre didactice din judetul Hunedoara, care a generalizat, printr-un amendament admis, aplicarea actului normativ si in alte spete.

Cel de-al doilea proiect de amnistie fiscala vizeaza scutirea de la plata a unor debite provenite din pensii, constituite in sarcina pensionarilor, care a fost adoptat cu amendamentul ca sumele deja recuperate vor fi restituite esalonat pe o perioada de cinci ani calendaristici incepand din 1 ianuarie 2015 prin plati anuale egale.

Cel de-al treilea proiect prevede amnistierea mamelor care au beneficiat de indemnizatii pentru cresterea copilului calculate in mod gresit. Senatorii au adoptat amendamentele prin care s-a propus ca sumele provenite din debitele recuperate incepand din 1 ianuarie 2011 si pana la data intrarii in vigoare a legii in discutie sa se restituie esalonat pe o perioada de cinci ani incepand cu data de 1 ianuarie 2015, prin plati anuale egale.

* Senatorii au mai adoptat un proiect legislativ prin care operatorii economici sunt obligati sa introduca standuri separate pentru produsele care expira in termen de trei zile, dorindu-se o informare mai corecta a consumatorilor.

* Senatul a aprobat si proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care se introduce impozitul forfetar, proiectul vizand, printre altele, si schimbarea denumirii impozitului forfetar in “impozit specific”.

* Totodata, Senatul a adoptat tacit propunerea legislativa care reglementeaza procedura insolventei persoanelor fizice, in vederea acoperirii datoriilor acestora, prin intermediul rambursarii acestor datorii in temeiul unui plan ori pe baza lichidarii bunurilor respectivilor debitori. Potrivit proiectului, debitorul poate depune o cerere pentru procedura de insolventa in situatia in care este in incapacitate de a-si achita datoriile la momentul in care acestea devin scadente.

*** In domeniul Justitiei, senatorii au adoptat, tot ca prima Camera sesizata, in forma initiatorului, o propunere legislativa prin care se modifica Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in sensul ca incuviintarea executarii silite ar putea fi facuta de catre executorul judecatoresc si nu de catre instanta de executare. Initiatorii — mai multi parlamentari PSD si PC — si-au motivat initiativa legislativa prin faptul ca aplicarea noului Cod de procedura civila in materia executarii silite a condus la o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din pricina numarului mare de cereri de incuviintare a executarii silite.

* Senatorii au adoptat, tot in calitate de prima Camera sesizata, si propunerea legislativa a senatorului PSD Serban Nicolae prin care se modifica Codul penal in sensul in care dezvaluirea, fara drept, a inscrisurilor oficiale dintr-o cauza penala poate fi pedepsita cu inchisoare de la cateva luni pana la maximum cinci ani sau cu amenda, in functie de situatie.

* Senatul a respins insa, in calitate de prima Camera sesizata, cererea de reexaminare prin care presedintele Traian Basescu solicita Parlamentului mentinerea articolului 276 din Codul penal, seful statului precizand ca acesta sanctioneaza infractiunea de “presiuni asupra justitiei” si instituie o protectie atat pentru judecator, cat si pentru organele de urmarire penala.

RETROSPECTIVA SENAT.   Potrivit acestui articol, “fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea de catre judecator sau de organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoarea de la trei luni la un an sau cu amenda”.

* Senatorii au mai adoptat si proiectul care completeaza Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul de specialitate juridica ce au fost condamnati definitiv pentru o infractiune de coruptie ar putea sa nu mai beneficieze de pensia de serviciu.

* Senatul a adoptat tacit propunerea legislativa care prevede castrarea chimica a celor care savarsesc abuzuri sexuale impotriva minorilor. Potrivit propunerii legislative, castrarea chimica se efectueaza de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare, conform Regulamentului aprobat de Guvern, in ultimele trei luni de ispasire a pedepsei inchisorii, dupa ramanerea irevocabila a sentintei de condamnare.

*** In ceea ce priveste institutiile statului, Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 55/2014 referitoare la migratia alesilor locali, proiect adoptat tacit de catre Camera Deputatilor.

* De asemenea, senatorii au adoptat o propunere legislativa care modifica Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala in sensul ca primarii vor putea sa isi delege din atributii viceprimarului, secretarului, conducatorilor compartimentelor functionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum si conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local, in functie de competentele ce le revin in domeniile respective.

* Senatul a adoptat, totodata, si o propunere legislativa prin care se reglementeaza posibilitatea ocuparii prin concurs a posturilor din cadrul institutiilor si autoritatilor publice conform principiului “unu la unu”, “fara existenta preconditiei obtinerii vreunui aviz favorabil din partea Guvernului”.

* Plenul Senatului a adoptat si Ordonanta nr. 1/2014, care stabileste infiintarea Departamentului pentru Situatii de Urgenta, ca structura specializata, fara personalitate juridica, in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Prin proiectul legislativ se infiinteaza si Comitetul National pentru Intemperii si Calamitati, precum si Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta.

* Un alt proiect adoptat in acest an de senatori vizeaza organizarea si functionarea Politiei Romane, in sensul ridicarii functiei de sef al Inspectoratului General al Politiei Romane la rang de secretar de stat, prin aceasta modificare dorindu-se cresterea rolului si implicarii inspectorului general al IGPR in adoptarea deciziilor strategice.

* Senatul a respins insa initiativa legislativa privind modificarea si completarea Legii Politiei Locale in sensul extinderii competentei politistilor locali in ceea ce priveste constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor, considerandu-se ca “prin extinderea atributiilor s-ar putea crea o serie de paralelisme si disfunctionalitati intr-un domeniu atat de important pentru viata sociala cum este ordinea publica”.

*** In domeniile Social si Educatie, Senatul a adoptat propunerea legislativa care modifica Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice in sensul cresterii de la sapte ani la 14 ani a varstei copilului pana la care sotul supravietuitor care nu realizeaza venituri poate incasa pensia de urmas.

RETROSPECTIVA SENAT.Potrivit initiativei legislative, “sotul supravietuitor care are in ingrijire, la data decesului sustinatorului, unul sau mai multi copii in varsta de pana la 14 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 14 ani in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut”.

* Senatul a aprobat propunerea de modificare a Legii nr. 195/2001 in vederea recunoasterii activitatii de voluntariat drept “experienta profesionala” atestata, precum si propunerea de lege prin care sunt recunoscute profesiile de bona si de babysitter.

* Senatorii au aprobat, in acest an, ca unitatile administrativ-teritoriale si cele de invatamant care asigura transportul scolar sa fie scutite de plata taxelor aferente obtinerii licentelor obligatorii pentru transportul de persoane, considerandu-se ca transportul scolar nu reprezinta o activitate producatoare de venituri, ci este una de interes public si, in consecinta, “este inechitabil ca o asemenea activitate sa fie supusa la aceleasi taxe ca si transportul de persoane cu scop comercial sau contracost”.

* Senatorii au mai decis, prin aprobarea modificarii Legii nr. 263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, ca acestea sa poata avea program de lucru saptamanal numai in mod exceptional.

* In ceea ce priveste limita de varsta pana la care copiii abandonati pot beneficia de plasament exclusiv in familia extinsa sau substitutiva, Senatul a decis ca aceasta poata fi majorata la trei ani. Pana in prezent, conform Legii nr. 272/2004, limita de varsta era de doi ani.

* Senatorii si-au manifestat interesul si fata de persoanele cu handicap, adoptand un proiect legislativ care completeaza Legea audiovizualului nr. 504/2002 in sensul instituirii obligativitatii ca serviciile de programe de televiziune cu acoperire nationala si locala sa asigure dreptul de acces la serviciile media audiovizuale pentru persoanele cu deficiente auditive. Nerespectarea noilor prevederi atrage dupa sine sanctionarea cu amenda de la 10.000 la 200.000 lei.

* Nu in ultimul rand, senatorii au adoptat si o propunere de lege care prevede sanctiunea pierderii calitatii de membru al unui ordin in cazul persoanelor care prin fapte, declaratii sau actiuni incalca prevederile constitutionale ce vizeaza suveranitatea, unitatea si indivizibilitatea statului roman, precum si cele referitoare la teritoriul Romaniei si la limba oficiala. In expunerea de motive se precizeaza ca decoratiile statului roman sunt cel mai inalt mod de recunoastere a meritelor unei persoane fata de Romania si tocmai de aceea “acordarea lor presupune o respectare a Constitutiei si a statului roman”.

* Pe final de sesiune, Senatul a adoptat, in calitate de Camera decizionala, proiectul de lege privind securitatea cibernetica a Romaniei, care prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica (SNSC), acesta reunind autoritatile si institutiile publice cu responsabilitati si capacitati in domeniu.

RETROSPECTIVA SENAT. Potrivit Comisiei pentru aparare din Senat, adoptarea proiectului de lege privind securitatea cibernetica a Romaniei a fost motivata de necesitatea asigurarii unui cadru legal in fata amenintarilor cibernetice, din ce in ce mai complexe si mai dese si care pot afecta securitatea nationala, nicidecum impotriva limitarii libertatilor individuale si a dreptului la libera exprimare garantat de Constitutie.

“Proiectul de lege nr. 580/ 2014 privind securitatea cibernetica a Romaniei nu se adreseaza persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile legii se aplica ‘persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice'”, precizeaza sursa citata. 

*** Activitati comune Senat si Camera Deputatilor

* Plenul Parlamentului a respins in septembrie, cu 154 voturi pentru, 12 impotriva si doua anulate, motiunea de cenzura “Victor Ponta pune in pericol statul de drept. Opriti fraudarea alegerilor de catre PSD”.

Votul a fost secret cu bile, iar pentru adoptare era nevoie de votul a jumatate plus unu din totalul parlamentarilor, adica de 288 de voturi pentru. Parlamentarii din arcul guvernamental nu au votat la motiunea de cenzura, dar au fost prezenti in sala pentru a asigura cvorumul de sedinta.

“Motiunea de cenzura este un instrument democratic, extrem de important, dar atat timp cat este utilizat cu buna credinta si in scopul pentru care legiuitorul l-a introdus in Constitutie. Am remarcat, fara niciun fel de suparare, ca PDL foloseste acest instrument constitutional — motiunea de cenzura — in campaniile electorale”, spunea, la acea data, premierul Victor Ponta.

RETROSPECTIVA SENAT. Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a afirmat ca parlamentarii grupurilor liberal-conservatoare din Parlament contribuie la stabilitatea Guvernului si nu se alatura demersului initiatorilor motiunii de cenzura.

Deputatul UDMR Laszlo Borbely a declarat la randul sau ca motiunea de cenzura este “un fel de joc de glezna” inaintea alegerilor prezidentiale si ca parlamentarii Uniunii nu pot sustine un asemenea demers.

RETROSPECTIVA SENAT. Presedintele PDL, Vasile Blaga, a criticat ordonanta privind migratia alesilor locali, afirmand ca “toate actiunile Guvernului Ponta din ultimele luni demonstreaza ca se pregateste o fraudare masiva a alegerilor”.

* Aceasta sesiune ordinara s-a incheiat cu dezbaterea proiectului de buget. Proiectul legii bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale pe 2015 au fost aprobate pe 22 decembrie de plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului.

Parlamentarii au votat bugetul de stat cu 339 voturi “pentru” si 141″impotriva” iar pe cel al asigurarilor sociale de stat, cu 329 voturi “pentru” si 148 “impotriva”.

Sursa foto si text: Agerpres