RISE Project, o comunitate de jurnaliști care face investigații sau propagandă?

RISE Project este o comunitate de jurnaliști, programatori și activiști care investighează crima organizată și corupția care afectează România și țările din regiune. Cam așa sună modul pompos în care este prezentată această comunitate de jurnaliști însă nu multă lume știe modul în care este finanțată și, mai ales, cine pompează bani grei în conturile RISE Project.

Grupul de Investigatii Politice: RISE Project nu face jurnalism, RISE Project face propagandă

Un guvern străin, cel olandez, și George Soros au finanțat generos campaniile RISE Project îndreptate împotriva guvernului României, alimentând protestele rezist din februarie 2017. Tot prin intermediul RISE Project a fost plătit și Florin Bădiță, unul dintre liderii manifestațiilor, fan Kovesi și deținătorul paginii de Facebook Corupția Ucide.

Grupul de Investigații Politice publică lista finanțărilor primite de Asociația RISE Project în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Potrivit acestei liste, care face parte din Raportul ANAF privind verificările efectuate la RISE Project, principalii finanțatori ai RISE Project au fost Ministerul Afacerilor Externe din Olanda, Open Society Institute (Fundația Soros) și o fundație deținută de firma Google. De asemenea, RISE a mai primit bani de la guvernul elvețian și de la un ONG din Suedia.

Banii au ajuns în conturile colaboratorilor RISE Project prin intermediul unor contracte de drepturi de autor. 6 astfel de contracte, în valoare totală de 33.300 de euro și 9.100 de franci elvețieni, au fost încheiate într-o singură zi, 1 februarie 2017. Câteva zile mai târziu a avut loc cel mai mare miting anti guvernamental din 2017, mitingul la care au fost aprinse lanternele telefoanelor.

14.400 de euro din banii primiți de colaboratorii RISE Project au provenit de la Ministerul Afacerilor Externe din Olanda. Astfel, guvernul unui stat străin, partener al României în UE și NATO, a finanțat acțiuni îndreptate direct împotriva guvernului României sub pretextul unor finanțări pentru programe anticorupție. Este vorba de același stat al cărei ambasadoare, Stella Ronner-Grubacic, cea prin care, foarte probabil, au și fost făcute plățile către RISE Project, își petrece concediile împreună cu afaceriști români condamnați pentru corupție.

Tot în 1 februarie 2017, RISE Project l-a plătit direct pe unul dintre organizatorii manifestațiilor #rezist, Florin Bădiță, susținătorul Laurei Codruța Kovesi și deținătorul paginii de Facebook Corupția ucide. Bădiță a primit de la RISE 6.300 de euro printr-un contract de drepturi de autor. Banii proveneau de la o fundație a firmei Google și ar fi trebuit folosiți de RISE Project pentru realizarea de investigații jurnalistice. În 2017, Florin Bădiță nu a contribuit cu nimic la vreo „investigație jurnalistică” a RISE Project, banii de la Google fiind folosiți pentru a finanța manifestațiile.

15 din cele 22 de contracte de drepturi de autor prin care au fost plătiți colaboratorii RISE Project în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017 au fost finanțate de Fundația Soros.

• Raportul ANAF privind verificările efectuate la Rise Project 
• Lista finanțărilor primite de Rise Project

Rise Project finanțată direct de Open Society Fundation?

Răspunsul este da. Cel puțin așa reiese din ultimul raport de activitate din 2013 publicat pe site-ul organizației Rise Project, în care se menționează că a fost finanțată de către Open Society Fundation – una din fundațiile înființată și finanțată de miliardarul George Soros. „În iunie 2013, Open Society Foundations’ Media Program a acordat suma de 24.900 USD pentru o serie de sesiuni de instruire în în domeniul jurnalismului de investigație și de evidențiere a datelor, precum și pentru proiect de colaborare transfrontalieră în Europa Centrală și de Est și nu numai”, se arată în raportul de activitate al Rise Project pe 2013, scria dcnews.ro în iulie anul trecut.

Nu mai e un secret pentru nimeni că Open Society Fundation este o fundație înființată și finanțată integral de George Soros, care o și folosește pe post instrument de plată a unor mișcări aparent civice, dar care se intersectează de fiecare dată cu interesele financiare ale miliardarului.

Se ridică întrebarea dacă Rise Project a mai primit și alte finanțări de la Soros, după anul 2013, când a fost publicat ultimul raport publicat pe site-ul organizației. Desigur, e relevant și faptul că Rise Project a abandonat principiul transparenței și a încetat să își mai publice sursele de finanțare pentru investigațiile care implică cheltuieli destul de costisitoare. Oare din ce motiv? Să fie doar o neglijență din partea jurnaliștilor Rise Project? Atunci ar fi o neglijență destul de gravă, pentru că vine partea celor care susțin că luptă pentru curățarea de rău a societății, deci ar trebui să fie primii care să facă proba transparenței și a bunei credințe.

Rise Project, finanțată de Soros indirect prin OCCRP

În pofida lipsei de transparență a Rise Project, mediul online oferă încă destule legături între această organizație și interesele lui George Soros. „Veriga lipsă” privind finanțarea de către Soros a Rise project și după anul 2013 este OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project, o platformă de investigații formată din 41 de centre non-profit care activează în întreaga lume. În cazul, României și al Republicii Moldova, falanga anti-corupție a OCCRP este… Rise Project. Această legătură de afiliere este menționată atât în rapoartele Rise Project, cât și pe site-ul OCCRP.

Iar spre deosebire de Rise Project care nu mai își publică finanțatorii, cei de la OCCRP admit că principalul lor finanțator este, din nou… fundația lui Soros, Open Society Foundation. Aceasta este menționată chiar în fruntea listei de susținători financiar ai OCCRP, ceea ce îi conferă probabil importanța corespunzătoare volumului de fonduri acordate.

Încrengătură de fundații folosite de Soros pentru finanțarea platformelor de investigații anti-corupție

Însă finanțările, OCCRP și, implicit ale Rise Project, nu se limitează doar la plățile directe din fundația lui Soros către aceste platforme de investigații. Încrengătura finanțărilor e mult mai complexă. De pildă, între ceilalți susținătorii financiari ai OCCRP, apare și fundația britanică Sigrid Rausing Trust. „Am primit granturi de la Sigrid Rausing Trust, o fundație britanică interesată în principal de drepturile omului și libertatea de expresie”, se menționează la pagina 45 din Raportul de activitate pe 2016 al OCCRP. Iar dacă vom încerca să aflăm cine finanțează ONG-ul Sigrid Rausing Trust, regăsim, din nou, la loc de frunte, aceeași fundație a lui Soros: Open Society Foundation.

De ce finanțează Soros investigații anti-corupție?

Se ridică deci o întrebare legitimă: de ce este interesat miliardarul George Soros să finanțeze aceste platforme de investigații jurnalistice anti-corupție?

Oare dintr-un spirit filantropic dezinteresat sau mai degrabă din motive extrem de cinice care vizează compromiterea celor care se opun intereselor de afaceri ale miliardarului? Indiferent de răspuns, este cert că aceste platforme par a funcționa ca o veritabilă structură de anchetă care funcționează în paralel cu organele de cercetare penală ale statelor în care se desfășoară investigațiile. Aceste platforme nu funcționează ca un cotidian care își face treaba jurnalistică, de a prezenta publicului știrile zilei. OCCRP și afiliații săi funcționează doar pentru a produce „probe”, mai mult sau mai puțin veridice, mai mult sau mai puțin autentice împotriva unor persoane care dețin puterea politică sau economică. Deci nu e vorba de informare publică, ci de un veritabil război, în care aceste platforme de investigații funcționează mai degrabă ca structuri paralele de intelligence sau de cercetare penale, de unde vin probabil și legăturile subterane dintre cei care scriu acele investigații și serviciile secrete sau parchetele din statele vizate.

De aici, se ridică cel puțin un mare semn de întrebare: Cine și pe ce criterii selectează țintele investigațiilor făcute de OCCRP sau Rise Project? Cine stabilește să fie investigat X și nu Y? Cine decide următoarea țintă și din ce motive? Iar mai mult decât orice rămâne eterna întrebare „Qui Prodest”? Cui folosește? De ce ar fi cineva interesat să cheltuie sume consistente de bani pentru a investiga anumite personaje politic?

Sursa foto: dcnews